Cea de a 4-a Revoluţie Industrială este atât de disruptivă şi produce schimbări atât de profunde încât este nevoie de o regândire a Eticii. Acest aspect a fost mai puţin mediatizat, accentul fiind pus pe cât de disruptivă este această nouă revolutie asupra serviciilor si modelelor de business, asupra modului în care se produce, a securităţii sistemelor informatice, sistemului de învăţământ, pentru a putea pregăti oamenii pentru a lucra cu noile unelte, pentru a putea stabili relaţii etc…
Profesorul Klaus Schwab, fondator al Forumului Economic Mondial, consideră că această etapă va fi construită în jurul "sistemelor cibernetice fizice", cu diferenţa că acum graniţele între sistemele fizice, digitale și biologice devin din ce în ce mai difuze. Confruntați cu noi provocări etice, oamenii solicită legi noi. În unele cazuri, poate fi vorba de regândirea întregului cod moral. Atât de mare este impactul descoperirilor tehnologice. Omenirea va fi în curând pe punctul de a-şi regândi întreaga morală, de a elabora o Etică 2.0.
Iată câteva provocări la care Etica trebuie să răspundă:
Biologie/Medicină. Va fi legal să folosim ingineria genetică pentru a manipula genele, astfel încât să ne personalizăm copiii ("designer babies") aşa cum procedăm când ne cumpărăm o maşină? Ce se va întâmpla dacă un test pre-natal va indica că un copil se va naşte cu un IQ mult sub medie? Vom interveni pentru a modifica gena sau nu? Doar oamenii bogaţi vor avea acces la astfel de tehnologii?
Inteligenţa Artificială (IA). Pe măsura ce aceasta evoluează, IA ne va ajuta să luăm decizii mai bune, mai rapid. Cum ne asigurăm însă că acești algoritmi sunt corect proiectaţi? Cum eliminăm prejudecăţiile din sisteme, care vor fi utilizate pentru a determina: promovarea la locul de muncă, admiterea la licee şi facultăţi şi, nu în ultimul rând, chiar alegerea unui partener de viață?
Poliţia are trebui sau nu să utilizeze software de recunoaștere facială? Activitatea poliţiei va deveni sau nu una predictivă cu ajutorul unor algoritmi, care prezic probabilitatea de a fi infractor a unei persoane, la fel ca în filmul “Minority Report” cu Tom Cruise, din 2002? Ce impact va avea acest lucru asupra vieţii noastre private? Aceste tehnologii de ultimă oră ajunse în mâinile autorităţilor vor transforma statul democratic intr-unul autoritar, care ne va supraveghea fiecare aspect al vieţii fără a ne putea bucura de intimitate?
Social media si gadget-uri. Ce se întâmplă dacă telefoanele si alte dispozitive pe care le folosim în mod frecvent ar fi dotate cu senzori biometrici si software de recunoaștere facială, astfel încât dispozitivul să indice cum ne este influenţat ritmul cardiac şi/sau tensiunea arterială de fiecare propoziție citită sau secvenţă dintr-un videoclip?
Roboții și masinile. Cum decidem ce decizi pot lua maşinile autonome? Cum hotărâm ce decizii pot lua roboţii? Va fi nevoie de o Declaraţie universală a drepturilor roboţilor? Oamenii se vor putea căsători cu roboţii, iar aceştia din urmă vor putea deţine proprietăţi? Ar trebui să i se permită unui cyborg foarte avansat să candideze la o funcție politică?
Beneficiile potenţiale sunt imense, din moment ce tot ceea ce civilizația are de oferit este un produs al inteligenței umane. Eradicarea bolilor și sărăcia nu sunt insurmontabile cu ajutorul dezvoltarii inteligenţei artificiale, dar este important să se cerceteze modul în care ne putem bucura de beneficiile sale, evitând în același timp potențialele capcane.
Oamenii de ştiinţă deja se lupta cu astfel de dileme. Odată intraţi în noua epocă, avem nevoie de un nou Cod de conduită morală, care să devină normă la nivel mondial. În 2016, Carnegie Mellon University din America a anunțat un nou centru pentru studiul Eticii Inteligenţei Artificiale. În timpul mandatului președintelui Barack Obama, Casa Albă a publicat un document pe aceeași temă. Şi giganți din domeniul tehnologiei, printre care Facebook și Google, au anunțat un parteneriat pentru a elabora un cadru etic pentru IA. Atât riscurile, cât și oportunitățile sunt vaste: Stephen Hawking, Elon Musk și alți experți au semnat o scrisoare deschisă solicitând eforturi pentru a ne asigura că IA este benefică pentru societate.
Până acum piaţa a decis soarta noilor invenţii, iar ulterior guvernele au reglementat situaţia la nivel local. De exemplu, Uber este interzis în Japonia, dar poate funcţiona nestingherit în India. Asta nu înseamnă că guvernele ar trebui să se interpună în calea inovaţiei, ci doar că este nevoie de un dialog global şi coerent.
Este nevoie de o structură internațională, care să definească o listă de tehnologii care au nevoie de supraveghere. Fiecare tehnologie trebuie evaluată și elaborat un cod de conduită specific fiecareia. De exemplu, un organism guvernamental internațional ar putea stabili norme specifice, cum ar fi publicarea logicii din spatele unor algoritmi IA.
Lumea științei oferă câteva exemple de succes de cooperare internațională: Protocolul de la Montreal din 1987 (care aborda problema distrugerii stratului de ozon) și conferința Asilomar din 1975 (pentru a reglementa tehnologia ADN-ului). Este nevoie de un efort global, care să genereze o soluţie globală, pentru a ne putea bucura de beneficiile acestei noi Revoluţii industriale, fără a ne expune unor riscuri care ar putea duce chiar la extincţia speciei noastre.
