Ucraina e un proxy. Zelenski nu mai vrea în NATO. Cere negocieri cu Rusia. Sancțiunile americane sunt tot mai dure. Administrația Putin are în tolbă alternativa BRICS.
Așa cum spuneam încă dinaintea invaziei ruse, Ucraina e un proxy. În limbaj geostrategic, o țară care luptă în interesul altei puteri. Vladimir Zelenski își joacă rolul vieții. Fie de păpușă americană, fie de erou. Ambele variante sunt valabile. Depinde doar de unghiul din care este privit actorul-președinte.
SUA au anunțat că sistează importurile de petrol din Rusia. Au scos Banca Centrală de la Moscova din circuitul SWIFT. Visacard și Mastercard au anunțat că pleacă. Activele financiare din străinătate ale Rusiei sunt blocate. E vorba de vreo 630 de miliarde de dolari.
citește și: China este pregătită să invadeze Taiwanul, afirmă Directoratul de Informații al SUA
Ucraina e un proxy. Georgia lui Saakașvili a fost în aceeași situație
Conflictul dintre SUA și Rusia e vechi. Durează de cel puțin 14 ani. Prezent la Summit-ul NATO de la București, din 2008, Vladimir Putin a spus că nu e de acord cu extinderea Alianței Nord Atlantice spre Georgia și Ucraina. Ca o replica, în timpul ceremoniei de deschidere a Jocurilor Olimpice de Vară din China, armata Federației Ruse a invadat Osetia de sud și Abhazia. Regimul Președintele Georgiei, Mihail Saakașvili, a trimis armata. A avut suport logistic din partea SUA. Războiul a durat cinci zile. Sarkozy a mediat conflictul. Administrația Obama s-a declarat iritată de soluție. Ce s-a întâmplat cu Saakașvili? A fugit în Ucraina. Întors acasă, a fost arestat. Cele două republici secesioniste au rămas în obediența Moscovei. La Gori (orașul natal al lui Stalin), OSCE a trimis trupe de menținere a păcii.
citește și: Armata rusă a bombardat o maternitate din Mariupol
Scenariile războaielor nu sunt precum cele din filme. Există un arhetip. Ucraina, la fel ca Georgia “eroică,” ține capul de afiș. O lună, două… O luptă aparent dreaptă. Doar că încordările Nord Atlantice nu țin de foame unui popor înfometat.
Laboratoarele biologice, recunoscute de Victoria Nuland
Laboratoare de produs virusuri letale din Ucraina, finanțate cu miliarde de dolari din SUA, au ajuns subiect de dispute internaționale. China a ieșit din tăcerea ultimelor zile. Prin vocea ministrului de externe, Zhao Lijian, a cerut clarificări cu privire la problema laboratoarelor biologice americane din Ucraina. Victoria Nuland a recunoscut existența lor într-o audiere din Senatul american (Detalii AICI). Ieri, Departamentul de Stat se arăta îngrijorat că forțele ruse ar putea încerca să obțină controlul asupra „laboratoarelor de cercetare biologică” din Ucraina, afirmă publicația conservatoare din SUA, Washington Examiner.
Maduro devine frecventabil. Imensa rezervă de petrol a Venezuelei face cu ochiul Administrației Biden
Înalți demnitari americani i-au făcut recent o vizită fulger lui Nicolas Maduro, președintele Venezuelei. I s-a comunicat că SUA va îndulci sancțiunile impuse, dacă se leapădă de relația specială cu Rusia. Doctrina Monroe stipulează, de peste două sute de ani, că puterile europene nu vor mai coloniza și nu se vor mai amesteca în afacerile interne ale Americilor. Există, totuși, o temere la Casa Albă de desantul armatei Federației Ruse în Venezuela? Nu. Interesul e pentru cea mai mare rezervă de petrol a lumii. Nu de dragul poporului venezuelean.
Reîntorcându-ne la lupta actorașului cu monstrul jumătate european, jumătate barbar, pirueta lui de zilele trecute, când a spus că nu mai vrea în NATO și ar purcede la negocieri cu Putin, ne dă privilegiul de-a vedea panorama. Nu panarama cu băbuțe care dau jos dronele cu bățul sau al tuciuriilor care duc tancurile rusești la fier vechi. Problema e mult mai serioasă.
Ucraina e doar un pretext. Războiul SUA-Rusia e în plină desfășurare. Chiar și fără arme
Ucraina e doar un pretext. Soarta ei e pecetluită. Vezi destinul Osetiei de sud și al Abhaziei. SUA nu le-au mai acordat atenția. Doar că Ucraina are zăcăminte uriașe și o industrie de mari dimensiuni. Cărbunele din Donbas pare deja pierdut.
Tensiunile dintre SUA și Rusia sunt vechi. Doar acum au explodat. Vechea bipolaritate a Ordinii Mondiale a fost distrusă unilateral. America și-a dorit hegemonia lumii. China i s-a opus tacit. Rusia a invadat cu tancurile o țară vasală SUA. Și de aici, încordăririle de azi.
SUA înving. Dar cu ce preț?
Din cele două săptămâni de război, SUA par “fericitele” câștigătoare. Dolarul s-a întărit față de Euro. Rubla a pierdut 40 % din valoare. Tranzacțiile bursiere de pe Fifth Avenue au ajuns la cote inimaginabile. Forțele aliate din Europa au instituit embargoul pe gazele rusești. Țările riverane Mării Mediteraniene au anunțat deja că pregătesc porturi pentru importurile de NHL (gaz lichefiat). Ce mai contează că acesta e cu 10 % mai scump.
Carburanții au ajuns la prețuri istorice. Criza energetică e resimțită mai ales de europeni. Trolii zburdă pe câmpii. Un laborator necunoscut, altul decât cele din Ucraina, întreține tensiunea. Amplifică starea de război. Inteligente cum le știm, Statele Unite ale Americii câștigă în fiecare zi, fără a trage un foc de armă.
Ce va urma?
Nici rușii nu prea au simțit șocul sancțiunilor. Coca&cola și Mc Donalds nu au părăsit piața rusească. Duma de stat a dat o lege privind încurajarea folosirii aurului în schimburile comerciale. Doar companiilor de gaz și de petrol, croșeul financiar pare să le fie fatal.
Și cum își va salva Putin economia? Fie se împrumută masiv cu cash-uri de la chinezi, fie sprijină coagularea BRICS, aflat în adormire. BRICS a fost înființat, în urmă cu aproape douăzeci de ani, ca alternativă economică și financiară a tigrilor asiatici. A fost fondat de Brazilia, Rusia, India, China și Africa de Sud. În 2014, liderii organizației au decis ca în viitor să pună bazele unei noi Bănci Mondiale și a unui nou Fond international Monetar. Chiar și Ceaușescu visa să adere la organismul mondial, apărut ca o acțiune vizionară de dedolarizare a economiilor mondiale.
În noul război, lacrimile sunt la mare preț
Vizita diplomaților americani la Caracas și lingușirea lui Maduro, un socialist apropiat lui Putin, poate fi privit în această cheie. În cazul menținerii restricțiilor impuse de americani, Rusia are o alternativă. Dar fără China, nu poate face nimic.
Cât despre Ucraina, să lăsăm fetele bătrâne să lăcrimeze la imaginile copilașilor cu urșii de plus, înfruntând urșii adevărați. Războaiele moderne se bazează mai mult pe emoții. Lacrimile sunt noile kalasnikoave.
Vocile lumii
Între elefant, urs și dragon. Spre o nouă arhitectură globală
Alexandru Cristian
“SUA sunt într-un declin uşor şi nu din cauza lor, ci pentru că au parte de competitori puternici – India şi China. Cei doi giganţi ai Asiei vor deţine în viitor peste 50 % din populaţia lumii şi peste 50 % din economia planetei. În jurul anului 2050, se aproximează că SUA vor avea un produs intern brut de 35 de trilioane de dolari şi o populaţie de 450 de milioane de oameni. La acelaşi moment, China va avea un produs intern brut de 55 de trilioane de dolari şi o populaţie de 2 miliarde de oameni,” este concluzia cărții „Între elefant, urs și dragon. Spre o nouă arhitectură globală,” autor Alexandru Cristian, RAO, 2014.
