Președintele Emmanuel Macron a pornit un turneu de forță în România și Republica Moldova. În Franța, se joacă finala alegerilor parlamentare, cu zarurile pe masă. Câștigă progresiștii (neomarxiștii) sau socialiștii radicali ai lui Jean Luc Melancon, care se vizează prim ministru într-un „cohabitation„? De care e chichirezul vizitei lui Macron în cele două state, care nu stârnesc emoțiile francezilor? Am deslușit enigma, ieri, la Radio Gold.
Astăzi, Klaus Iohannis se întâlnește cu președintele Franței, Emmanuel Macron, în Baza Militară din Mihail Kogălniceanu.
De ce a venit Macron în România?
Este necesară, totuși, o punere în context. Duminică în Franța se organizează al doilea tur al alegerilor parlamentare. La Nupes (amalgamul de partide stângiste și ecologiste radicale) este “coude à coude” cu “Împreună” (En-Marche-ul revopsit al lui Macron), la care s-au mai alăturat o serie de lipitori politice. De aceea, locatarul de la Elyséeîncearcă să administreze francezilor pastila diplomației răsăritene, că altceva nu are de oferit unui electoral mai în derută decât cel românesc.
Dar nu de la alegerile din Franța, ni se trage criza de bilă, de conștiință sau de energie.
citește și: Macron, primit de Iohannis la Kogălniceanu. VIDEO
Vizita de două zile a lui Macron în România și Republica Moldova entuziasmează doar presa militară. Cea civilă încearcă să scoată miezul din nuca tare a limbii de lemn.
“Vizita Președintelui Franței are loc pe fondul unui dialog politic bilateral intens și în cadrul amplu oferit de Parteneriatul Strategic dintre cele două țări, precum și de cooperarea strânsă în plan european și internațional. La acestea se adaugă și decizia recentă a Franței de a fi națiune-cadru pentru Grupul de luptă aliat din țara noastră și de a participa cu trupe la acesta,” astfel ne aburește Administrația prezidențială română, într-un comunicat care se străduie să învelească nimicul, precum Marmota ciocolata, cu zero cacao și 100% E-uri.
Să ascultăm și ce zicea zilele premergătoare Palatul prezidențial francez.
”Franţa se declară pregătită să participe la o „operaţiune” de ridicare a blocadei portului Odesa, situat în sudul Ucrainei, şi să exporte cereale ucrainene către ţări care au nevoie de acestea.” Aici e principala cheie a voiajului.
Somnul lui Macron de la Kogălniceanu și monstrul ascuns
Macron avea o vizită programată și în Ucraina, doar că omologul german, Olaf Scholz, s-a răzgândit, sub uriașa presiune a industriașilor din țara sa.
Tonul cancelariilor europene e tot în registrul orchestrat de marele dirijor de peste Ocean. Doar că prin culisele diplomației se vorbește tot mai apăsat și mai clar despre perspectivele unei păci negociate, așa cum am prevăzut-o de acum două luni: Ucraina trebuie să cedeze în fața pretențiilor, justificate sau nu, ale Rusiei.
Azi noapte, președintele Franței a dormit într-o unitate militară. Și ce?
Un somn de imagine, nu al rațiunii care naște monștri.
Dar despre ce credeți că vor vorbi Klaus Iohannis și Emannel Macron, astăzi? Schengen, Unirea cu Basarabia, Marea Neagră, lac european? Fiți pe pace!
Macron nu e înzestrat doar cu votul francezilor, dar și cu voința Administrației americane de a controla în viitor regiunea est-europeană. După ce Franța a fost aruncată din AUKUS, noul NATO al indo-pacificului, i s-a oferit „estul” – în compensație.
Submarinele cu propulsie nucleară, care n-au mai ajuns în Australia, trebuie priponite undeva? Marea Neagră, poate fi o variantă de plasament.
Corvetele lui Macron, nu corvetele de la capra podului Basarab
Dar înainte de a discuta despre acestea, Macron are o listă lungă de cumpărături. Prea s-a obișnuit administrația de la București să ia armament doar de la industria americană.
Sigur că plebea nu vor afla niciodată cât de aspru a fost piciorul în ușa premierului român pentru semnarea degrabă a contractului de livrare a corvetelor, că de corvetele de la capra podului Basarab nu poate fi vorba la un om însurat.
Pachetul francez de înzestrate militară e mult mai consistent. Doar după redactarea bugetului din toamnă, ne vom lămuri cât a costat vizita președintelui Franței la București și la Chișinău.
Emmanuel Macron a reușit să refacă din pierderile de anul trecut, când Scott Morrison, premierul Australiei, urcat în barca AUKUS, a rupt unilateral contractul de achiziție a submarinelor cu propulsie nucleară, produse de compania de stat, Naval Group.
Profitând de schimbarea de putere de la Canberra, administrația franceză a dat lovitura. Noul premier australian Anthony Albanese a căzut de acord cu producătorul francez de nave la o „reglementare justă şi echitabilă” de 555 de milioane de euro, ca o compensație pentru ruperea uriaşului contract de 56 de miliarde de euro, care a declanşat toamna trecută o criză diplomatică între Paris şi Canberra.
Macron este liderul neîncoronat al UE
Macron joacă tare. Cere și este servit. În spatele lui nu stă doar puterea Franței, ci și a nașilor săi politici de pe Wall Street. Și Klaus Iohannis se teme de asta. Nu poate să nu-l servească pe viitorul hegemon.
Cu Franța am fost mai mereu în câștig în istorie. De la Războiul Crimeei, până la recunoașterea Marii Uniri. Să avem speranță că fratele mai mare întru francofonie nu va avea bocancii cu talpa prea groasă.
Sorții Odesei se joacă doar la tabla de șah a lui Macron cu Putin. Restul sunt povești de adormit noile mițure, pensate pe creier și stârnite la cauze anacronice, cum ar fi încălzirea globală.
Renault a și anunțat că pleacă de la Mioveni. Poate după pacea corvetelor de la Kogălniceanu, conducerea firmei controlate de statul francez se va răzgândi.
Vocile lumii
Ștefan Popescu
Doctor în relații internaționale al Universității Paris 1- Sorbona
„Cel mai probabil preşedintele Macron va aborda în discuţiile cu preşedintele Iohannis şi reticenţele României cu privire la proiectul sau de reforma a Uniunii Europene. România a făcut bine că a spus «Nu». Ştiţi, fostul preşedinte francez François Mitterrand spunea că cel mai important cuvânt în politică este «Nu». De ce ? Pentru că atunci toţi vin la tine să te întrebe de ce refuzi. Important este însă şi cu ce venim, cu ce idei, cu ce proiect de reforma a Uniunii şi nu cu banalităţi de genul sloganului preşedinţiei române a Consiliului UE despre coeziunea europeană”, a explicat pentru ziarul Adevărul, Ștefan Popescu.
