Descendentă dintr-o familie de boieri olteni, cu mari moșii în Locușteni, județul Dolj, fiica unui mare jurist român, Gheorghe Vrăbiescu, fondatorul Consiliului Legislativ din România, Simona Vrăbiescu, devenită Kleckner, prin căsătorie, a văzut lumina zile pe 7 martie 1927.
Are 97 de ani. Cu o vivacitate și perseverență demnă de legendarele neamuri ale Matusalemicilor, Simona Vrăbiescu Kleckner se mărturisește pe sine pentru a ne ajuta să nu rătăcim.
În plin conflict Hamas – Israel, publică o nouă carte după succesul unei lucrări “Urmările trecutului. Anii 1990-2008-2014-2022 și consecințe,” apărută fără ISBN, în regim privat, pe motiv că nicio editură din România n-a avut curajul să promoveze ideea că SUA se prăbușește din propria neputință, iar războiul său proxy cu Rusia putea fi evitat, dacă în 1999, administrația Herbert Bush ar fi fost de acord cu începerea negocierilor de aderare a Federației Ruse la NATO.
Și-a scos cartea ca pe vremuri. În regim privat. Un samizdat democratic, asta ca o probă clară că cenzura se reinstituie plenar în plină democrație.
Pentru că nu se poate astâmpăra, nici la venerabila vârstă de 97 de ani, se încăpățânează să-și susțină cu forță și argumente ideile. Ultima carte apărută și promovată de Editura Juridice este despre “Palestina, Israel, Iran și rolul SUA.” Bineînțeles, că răsucește cuțitul în memoria colectivă, amintindu-ne despre cum administrația Jimmy Carter a susținut regimul șahinșahului Iranului. Autoarea, care este o veche membră a Partidului Republican și organizatoarea, prin anii ’90, a unui cerc de lobby în SUA pentru interesele României, o asociație cu numele ACCORD, povestește cum prin anii ’50, URSS pregătea în mare taină înlăturarea de la putere a lui Mohammad Reza Pahlavi. SUA i-au sărit în ajutor.
“Cu sprijinul Americii, în 1950, Iranul a fost inclus în Programul Atomic pentru Pace, care promova folosirea energiei atomice doar în scopul cercetărilor științifice, iar, în 1970, această țară ratificase Treaty on the Non-Proliferation of Nuclear Weapons (NPT – Tratatul privind neproliferarea armelor nucleare). De reținut este faptul că Iranul, în timpul Șahului, inspira încredere, fiind acceptat în programul atomic” – amintește Simona Vrăbiescu Kleckner, în cartea sa care încearcă să lumineze românii despre originile conflictului israelo-palestinian.
Prin sprijinul acordat de Jimmy Carter regimului iranian, administrația sa a complicat situația Israelului, chiar dacă Pacea de la Camp Davis părea fi câștigătoare pentru toată lumea. La scurt timp de la semnarea acordului istoric dintre Israel și, Egipt, președintele acestei țări, Muhammad Anwar Al-Sadat, a fost ucis de jihadul islamic.
Am cunoscut-o pe fiica boierilor din Locușteni, la nunta Majestății Sale Margareta (la acel moment ASR Principesa Margareta), în 1996, la Lausanne, nuntă la care ea era împreună cu soțul ei, Rudi Kleckner. Acesta a fost cavaler de onoare al Principesei. La fel ca Simona Vrăbiescu, avut plăcerea să o întâlnesc pe Regina Sofia a Spaniei și pe mai mulți reprezentanți ai Familiilor Regale aflate în exil, printre care și Împărăteasa Farah, văduva fostului Șahinșah al Iranului, Mohammad Reza Pahlavi. Avea o pălărie cu boruri gigantice. M-am rugat de ea să accepte o fotografie cu mine.
Ducând mintoșenia avocaților de geniu mai departe, tatăl și fratele acestuia, fiind mari avocați, Simona Vrăbiescu Kleckner a absolvit Facultatea de Drept la Universitatea București, în 1949, nefiind utilă pregătirea sa României comunistw. A plecat pe la mijlocul anilor ’60 în SUA, împreună cu Rudy Kleckner, unde a obținut două masterate, unul în informatică, la Universitatea Columbia, în 1969, celălalt în drept internațional public, la Universitatea New York. A lucrat ca asociat curator la Biblioteca de Drept a Universității New York (1969-1974) și ca șefă a Bibliotecii Juridice a ONU (1975-1986). A fost, de asemenea, directoare a Bibliotecii Curții de Comerț Internațional a SUA (1987-1996). Din 1999, la invitația președintelui Emil Contintinescu, a activat pro bono în cadrul președinției României în calitate de consilier personal al președintelui pe relații publice. Oamenii de aparta au considerat-o o visătoare.
La 97 de ani, este o prezență vie în lumea aristocratică bucureșteană. Atât cât a mai rămas din aceasta. Celebrele sale cine vorbite sunt cunoscute de elita românească. Împreună cu Rudy, a știut să țină rangul, așa cum se mai spune. N-a abdicat de la principiile sale în valorile creștine și în tradițiile ancestrale. Este o trumpistă convinsă. Membră a Partidului Republican, a organizat zeci de manifestări publice. Așa cum am spus, naturelul ei simțitor e spre acțiune, nu reacțiune. Are în sânge vocația de constructor, de ziditor, de întemeietor de lumi. Deh, moștenire ereditară de la Baba Novac, cel mai de încredere oștean al lui Mihai Viteazu. Nu știe ce înseamnă înfrângerile. Destinul i-a călăuzit pașii, iar America i-a oferit recunoașterea valorii. Deși nu mai e tânără, e neliniștită de criza prin care trece țara sa adoptivă.
Cu o seninătate lucie, Rudy nu povestește cum trebuie să renunțe la proprietatea din Florida. Iarna stau la cald în briza mării, vara vin acasă. Îi bate gândul pe amândoi să încheie lunga călătorie a vieții lor, tot pe pământ românesc.
VOCILE LUMII
“Când eram singuri în birou, mă întrețineam cu avocatul Focșeneanu, punându-i întrebări despre Persia, actualul Iran. Și, astfel, am aflat că după Primul Război Mondial, Șahul Reza Khan (Shah) Pahlavi, fost căprar (caporal), după cum scrie și Raoul Bossy în cartea sa „Amintiri din viaţa diplomatică”, acesta a ridicat problema națională a Persiei, fiind încoronat Șahinșah, în 1926. Astfel, el a schimbat numele țării din Persia în Iran, a redus restricțiile la care erau supuse femeile şi a construit calea ferată transiraniană,” a scris Simona Vrăbiescu Kleckner în ultima sa carte “Palestina, Israel, Iran și rolul SUA.”
