Preţurile produselor de larg consum au crescut în luna mai 2020, comparativ cu luna mai 2019, cu 2,3 %. Rata anuală calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) este 1,8 %, relevă un comunicat al Institutului Naţional de Statistică. Inflaţia e încă în parametrii.
Indicele armonizat al preţurilor de consum este un mecanism agreat de statele membre UE, pe baza căruia se calculează groso-modo inflaţia.
În următoarele trei luni, managerii companiilor comerciale cred că prețurile vor crește cu circa 23%, reiese dintr-o anchetă a Institutului Național de Statistică (INS). Specialiștii consultați de “Europa Liberă” îi sfătuiesc pe români ca, pe termen scurt, să renunțe la orice cheltuială nechibzuită.
„Vom intra într-o criză economică profundă, din care vom ieși destul de greu, dincolo de așteptările optimiste ale Guvernului Orban. Ne aflăm într-o zonă în care consumul, principalul motor al economiei, dă rateuri din ce în ce mai puternice”, subliniază, pentru Europa Liberă, Adrian Negrescu, managerul companiei de consultanță Frames. El recomandă prudenţă în cheltuieli nejustificate.
De ce nu creşte inflaţia?
Într-o economie de piață, prețurile bunurilor și serviciilor se pot modifica oricând. Unele prețuri cresc, altele scad. Se poate vorbi de inflație atunci când se înregistrează o creștere generalizată a prețurilor bunurilor și serviciilor, nu doar ale unor articole specifice. În consecință, cu un euro se poate cumpăra mai puțin, respectiv un euro valorează mai puțin decât valora anterior.
Plăţile românilor se fac în lei. Facturile de la energia electrică au scăzut în luna iunie cu 1,92%, datorită intervenţiei ANRE, pe fondul unui consum mai redus. Liberalizarea pieţei de gaz ar trebui să conducă la o scădere a facturilor. Şi preţurile carburanţilor sunt cu 30% mai mici decât anul trecut.
Inflaţia a scăzut în trimestrul ll, conform datelor furnizate de BNR de la 3,1%, la 2,7%, urmând o revenire la 3 în al treilea trimestru pentru a scădea în toamnă.
Datele oferite de managerii societăţilor ar părea pentru mulţi un paradox. La unele produse cererile sunt mai reduse, dar preţurile cresc. Asta pentru că încasările acestora fiind mai mici, firesc cresc costurile de producţie. Toate acestea se vor regăsi în creşterea preţurilor.
Criza încă nu şi-a arătat toţi colţii. Cu toate că oamenii sunt îngrijoraţi de soarta zilei de mâine, nimeni nu vrea să renunţe la micile plăceri ale vieţii. Poate că subconştientul încă nu a acţionat mecanismele de apărare.
Produsele de larg consum se vor scumpi. Asta e clar.
Vocile lumii
„Dincolo de estimările oficiale noi ne așteptăm ca în a doua parte a acestui trimestru, să vedem o creștere între 8-10% a prețurilor, în special pentru bunurile de folosință imediată, adică pe tot ce înseamnă consum agricol, bunuri din hipermarketuri, lucruri de zi cu zi pe care noi le cumpărăm. Toate acestea vin și într-o concordanță cu o potențială depreciere a leului”, spune analistul Adrian Negrescu reporterului de la Europa liberă.
Se poate trăi şi fără city-break-uri prea dese, fără petreceri în cluburi de fiţe, fără parfumuri şi ţoale scumpe! Pe zoom nu se simt nici mirosurile şi nu se văd nici etichetele tricourilor de marcă
Analiştii financiari recomandă anularea cheltuielilor nejustificate
În Banat se zice că o criză începe atunci când eşti nevoit “să spargi” din mia de euro, ţinută la saltea.
Numai că românii fac rar economii. Dacă în Germania un angajat pune deoparte 30% din veniturile lunare, acelaşi român doar 3%, conform datelor Băncii Naţionale.
În acest context, criza poate provoca un şoc. Mai mult românului, decât neamţului.
De aceea analiştii economici recomandă prudenţă.
Pandemia a avut şi rezultate bune. I-a arătat românului că poate lucra de acasă foarte bine. Un raport recent care circula printre corporatişti evocă o creştere a eficienţei celor care #stauacasă şi lucrează fie pe calculator, fie prin telefon.
Nu se ştie dacă acestea nu vor regândi costurile marilor operatori. De ce multinaţionalele să plătească energie, chirii, întreţinerea birourilor, când lucrătorii îşi fac treaba bine de acasă? Dar asta poate duce şi la diminuarea locurilor de muncă. Dacă un angajat e mai eficient şi lucrează cât doi, unul pleacă acasă. E o lege nescrisă a business-urilor.
Afacerile online au explodat. Dar, totuşi, nu există încă o radiografie a efectelor pe plan economic. Cine câştigă şi cine pierde.
Veniturile românilor se diminuează
Indicatorii statistici însă îngrijorează. În luna aprilie, de pildă, câştigul salarial mediu nominal net a fost 3.182 lei, în scădere faţă de luna precedentă cu 112 lei (-3,4%), potrivit datelor INS.
Guvernul a reuşit să susţină coşul zilnic al românilor cu programul de plată a 75% din şomajul tehnic. Câteva sute de mii de români nu şi-au pierdut locurile de muncă. În caz contrar, depresia socială ar fi şi mai mare.
Nu se ştie unde vor fi absorbiţi cei peste 400.000 români din diaspora. Aceştia nu vor să lucreze pe lefurile de aici.
S-ar putea ca salariile să scadă, ceea ce ar induce o stare de incertitudine, la limita disperării.
Se poate trăi şi fără city-break-uri
Mai mult, la sfârşitul anului vor creşte facturile. Nu trebuie să uităm că de la 1 ianuarie ratele amânate la bănci vor reveni la costuri şi mai ridicate. A nu te culca pe o ureche nu e numai o recomandare orelistică.
Pentru a evita o cădere în gol, analiştii financiari recomandă prudenţă. Sau chibzuinţă, cum am zice noi în Banat. Micile economii nu strică.
Se poate trăi şi fără city-break-uri prea dese, fără petreceri în cluburi de fiţe, fără parfumuri şi ţoale scumpe. Pe zoom nu se simt nici mirosurile şi nu se văd nici etichetele tricourilor de marcă. A trăi modest e o chestiune de înţelepciune.
Când am fost prima oară la Paris, prin anii ’90, m-am mirat cum de în ţara parfumurilor, mirosurile din mijloacele de transport în comun erau grele, iar spre surprinderea mea francezii nu purtau haine de firmă.
Zece tricouri obişnuite, în locul unuia de brand, te ţin mai curat şi cu mai mulţi bani în buzunar.
A fi raţional în vremuri iraţionale e un semn de conştiinţă.
