17.1 C
Bucureศ™ti
vineri, 6 septembrie 2024
AcasฤƒOp & EdOpiniiUndeva prin Europa

Undeva prin Europa

Negocierile pentru aderarea Georgiei la UE s-au blocat din douฤƒ motive nenegociabile pentru UE; promovarea comunitฤƒศ›ii lgbtq+ ศ™i รฎncurajarea imigraศ›iei.

Cele douฤƒ direcศ›ii definesc Europa de astฤƒzi. Prin urmare, rฤƒmรขne de clarificat ce mai รฎnseamnฤƒ astฤƒzi sฤƒ fii un adevฤƒrat european.

Pentru mulศ›i sociologi, mai mult sau mai puศ›in proscriศ™i public,  eliberarea continuฤƒ de orice identitate reprezintฤƒ o consecinศ›ฤƒ a teoriilor liberale. Eliberarea de identitatea sexualฤƒ este รฎn plinฤƒ desfฤƒศ™urare รฎn lumea vesticฤƒ ศ™i cu influenศ›e vizibile ศ™i รฎn Est, punctul terminus reprezentรขndu-l eliberarea completฤƒ din condiศ›ia umanฤƒ, postumanismul, transumanismul.

Aceastฤƒ logicฤƒ a dezidentificฤƒrii funcศ›ioneazฤƒ ศ™i รฎn cazul imigraศ›iei. Indiferent de rasฤƒ, religie, toศ›i trebuie sฤƒ devinฤƒ nemศ›i, francezi, englezi ศ™i implicit buni europeni. E adevฤƒrat cฤƒ transferul de identitate este unul incomplet, ca ศ™i รฎn cazul femeilor care รฎncearcฤƒ sฤƒ devinฤƒ bฤƒrbaศ›i sau invers, dar pentru a acoperi aceastฤƒ realitate defectuoasฤƒ a transferului de identitate, propaganda neomarxistฤƒ apeleazฤƒ la doi centri extrem de sensibili ศ™i de uศ™or manipulabili, simศ›irea ศ™i รฎnchipuirea. Important e mai mult sฤƒ te crezi ceva sau sฤƒ te simศ›i ceva, decรขt sฤƒ ศ™i fii acel ceva. De aici s-a ajuns la cazuri, care de la realitatea logicฤƒ vireazฤƒ spre cea patologicฤƒ, รฎn care dacฤƒ cineva declarฤƒ cฤƒ se simte veiozฤƒ trebuie acceptat ศ™i รฎnศ›eles, mai ales dacฤƒ stฤƒ cu becul ars.

Pe lรขngฤƒ eศ™ecul multiculturalismului de care vorbeau fariseic David Cameron ศ™i Angela Merkel, acum un deceniu, รฎn timp ce contribuiau decisiv la acest eศ™ec, avem ศ™i eศ™ecul de-a fi european. Cei care vin nu sunt rasa albฤƒ europeanฤƒ, iar cei care sunt, se รฎmpuศ›ineazฤƒ statistic cu perspective serioase de-a deveni minoritari, ocupรขnd niศ™te colศ›uri undeva prin Europa.

Planul de modificare etnico – rasialฤƒ a Europei nu doar cฤƒ a fost pregฤƒtit, dar a fost ศ™i declarat cu ceva timp รฎn urmฤƒ ศ™i pus รฎn aplicare metodic; โ€Uniunea Europeanฤƒ ศ™i toศ›i liderii tuturor naศ›iunilor europene trebuie sฤƒ foloseascฤƒ imigrarea pentru a submina omogenitatea ศ™i identitatea etnicฤƒ a poporului autohton european, indiferent cรขt de dificil va fi de explicat cetฤƒศ›enilor naศ›iunilor lor. Acest lucru trebuie sฤƒ se รฎntรขmple, asta se va รฎntรขmpla pentru ca globalismul sฤƒ punฤƒ stฤƒpรขnire pe Europaโ€ – Peter Sutherland vorbind รฎn Camera Lorzilor รฎn 2014.

Doar cฤƒ odatฤƒ pus รฎn aplicare acest plan, nu se vor cฤƒuta alte nume de ศ›ฤƒri, popoare ศ™i chiar un nume nou de continent. รŽn istorie, de regulฤƒ cรขnd s-au format popoare noi, ele au cฤƒpฤƒtat ศ™i denumiri noi. Motivul pentru care nu se face asta este unul simplu. Propunรขnd o nouฤƒ identitate nominalฤƒ s-ar crea diferenศ›a รฎntre europeanul autentic ศ™i cel artificial creat, iar diferenศ›a duce la rezistenศ›ฤƒ, elementul cu care se luptฤƒ inginerii sociali globali. ศ˜i aศ™a au o problemฤƒ cu rezistenศ›a partidele conservatoare, pe care le-au etichetat ca fiind mai fasciste decรขt au fost fasciศ™tii. Aceste partide au preluat agenda partidelor creศ™tin – democrate europene care ศ™i-au trฤƒdat electoratele. Merkel a decis รฎn numele creศ™tin – democraศ›iei, pe care o reprezenta, sฤƒ de-a drumul celui mai puternic val musulman care s-a revฤƒrsat รฎn Europa รฎn perioada modernฤƒ. Aceste etichete goale ale partidelor clasice sunt acum evidente pentru oricine. De partea cealaltฤƒ, stรขnga a abandonat muncitorii, oamenii nevoiaศ™i, pentru a apฤƒrฤƒ drepturile minoritฤƒศ›ilor sexuale, religioase, rasiale.

Sintagma โ€undeva รฎn Europaโ€, care trimitea mereu la ideea cฤƒ suntem ศ™i noi, romรขnii, prezenศ›i printr-un colศ› de Europฤƒ, s-ar putea sฤƒ รฎncolศ›eascฤƒ un nou sens care sฤƒ ne ducฤƒ cu gรขndul la minoritatea europeanฤƒ care va sฤƒlฤƒศ™lui undeva prin Europa. Conform previziunilor sociologice, รฎn 2050 musulmanii vor fi majoritari รฎn marile oraศ™e occidentale. Pe lรขngฤƒ imigrarea masivฤƒ, scฤƒderea natalitฤƒศ›ii este ศ™i ea o cauzฤƒ a รฎmpuศ›inฤƒrii nativilor europeni.

Au apฤƒrut รฎn ultimii ani la noi, republicate sau รฎn premierฤƒ, diverse cฤƒrศ›i de cฤƒlฤƒtorie ale unor occidentali care au tranzitat ศšฤƒrile Romรขne รฎn secolul al  XIX – lea. ศ˜ocul cultural, ruptura civilizaศ›ionalฤƒ dominฤƒ impresia de fond ale acestor รฎnsemnฤƒri. รŽn prezent nu mai e cazul de ศ™ocuri culturale, cu toate cฤƒ anumite zone romรขneศ™ti รฎncฤƒ pot da senzaศ›ia realฤƒ a รฎntoarcerii รฎn timp.

Impresiile unor artiศ™ti, scriitori occidentali de astฤƒzi, care vin la festivaluri culturale sau la lansฤƒri de carte sunt ศ™i acum orientate spre diferenศ›ele culturale persistente รฎn ciuda cascadei globalizฤƒrii. Numitorul comun al รฎnsemnฤƒrilor vechi ศ™i a observaศ›iilor de acum รฎl reprezintฤƒ portretul fฤƒcut femeilor din Est. Condiศ›ia femeii reprezintฤƒ cel mai bun indicator a particularitฤƒศ›ilor unei civilizaศ›ii sau culturi. Explicaศ›ia pentru declinul natalitฤƒศ›ii din societatea occidentalฤƒ rezidฤƒ ศ™i รฎn modul รฎn care femeia tรขnฤƒrฤƒ se prezintฤƒ pe scena socialฤƒ. Fete tatuate, belciuge รฎn nas, vopsite verde รฎn cap, umblรขnd cu pantaloni bufanศ›i ca de arlechino, cu priviri goale ศ™i seci care vor sฤƒ exprime independenศ›a faศ›ฤƒ de bฤƒrbaศ›i prin faptul cฤƒ nu doresc sฤƒ-i mai atragฤƒ. ศ˜i astfel se urรขศ›esc. Cรขnd unui om nu-i mai pasฤƒ de ceilalศ›i, cรขศ™tigฤƒ o libertate, dar e libertatea nebunului. Tatuarea รฎn masฤƒ este una dintre cele mai mari ciume epidermice care a lovit vreodatฤƒ societatea umanฤƒ. Ciuma bubonicฤƒ nu a dispฤƒrut, dar e ศ›inutฤƒ sub control epidemiologic. รŽn schimb ciuma tatuajelor face victime รฎn numele falsei eliberฤƒri transformiste. Toate aceste realitฤƒศ›i sunt prezente ศ™i pe plaiurile noastre mioritice. Iatฤƒ cฤƒ ศ™i mioriศ›a s-a lฤƒsat tatuatฤƒ, deศ™i รฎi plฤƒcea sฤƒ arate cฤƒ e oaia neagrฤƒ a Europei. รŽnsฤƒ fenomenul transformฤƒrii femeii รฎn orice altceva รฎncฤƒ nu este la noi  supradimensionat precum รฎn Vest.     

Pentru aceศ™ti trecฤƒtori prin Est, femeia est europeanฤƒ รฎncฤƒ mai reprezintฤƒ ecoul eternului feminin. รŽn interiorul societฤƒศ›ii occidentale realitatea e diferitฤƒ de cea care se livreazฤƒ la nivel oficial. Pentru unii occidentali, Europa de Est รฎncฤƒ aratฤƒ bine ศ™i poate fi un colac de salvare al civilizaศ›iei europene.

Europenii nativi, care au ajuns รฎn multe cazuri sฤƒ nu mai reprezinte nici mฤƒcar jumฤƒtate din echipele naศ›ionale de fotbal la Euro, nu pot fi decรขt potenศ›iali rasiศ™ti, nicidecum victime ale rasismului. Ei nu au dreptul de-a vorbi despre perspectiva lor, pentru cฤƒ sunt etichetaศ›i ca โ€fasciศ™tiโ€ de cฤƒtre aศ™a-ziศ™ii mari democraศ›i liberali care au hotฤƒrรขt dispariศ›ia civilizaศ›iei europene. 

Ciprian Blidaru
Ciprian Blidaru
Ciprian Blidaru este contributor RL din anul 2021. Ciprian a studiat Filozofia la Universitatea BabeลŸ - Bolyai, Cluj Napoca ศ™i deศ›ine un master รฎn Managementul Resurselor Umane. Debut รฎn presฤƒ: 2004, ลŸtiri, reportaje, interviuri, editoriale, emisiuni radiofonice, apariศ›ii รฎn presa localฤƒ ลŸi centralฤƒ :Hotnews, Evz, Lumea, Europolis, Dilema Veche.
Cele mai citite

Cum ajunge o autoritate a statului sฤƒ aplice o amendฤƒ record, dar care favorizeazฤƒ exact afacerea celui care a lฤƒsat o gaurฤƒ รฎn industrie...

Piaศ›a de carte este puternic zguduitฤƒ sub impactul amenzilor aplicate de Consiliul Concurenศ›ei unora dintre cei mai importanศ›i jucฤƒtori din industrie Autoritatea a sancลฃionat ลŸase...

Primarul matematician calculeazฤƒ excesul de cunoศ™tinศ›e din ศ™coli: obosealฤƒ pe banda rulantฤƒ

Ecuaศ›ia educaศ›iei romรขneศ™ti, explicatฤƒ de Nicuศ™or Dan care spune cฤƒ elevii obosesc de prea multฤƒ carte Fost olimpic la matematicฤƒ, primarul Capitalei afirmฤƒ cฤƒ, รฎn...

Planศ™eul din Piaศ›a Unirii intrฤƒ รฎn reconstrucศ›ie totalฤƒ

Nicuศ™or Dan nu vrea sฤƒ รฎnchidฤƒ circulaศ›ia รฎn zona Piaศ›a Unirii, รฎn timp ce primarul sectorului 4 este de altฤƒ pฤƒrere Lucrฤƒrile de la planลŸeul...
Ultima orฤƒ
Pe aceeaศ™i temฤƒ