Ele descriu la firul ierbii ce se întâmplă în realitate, în România, şi determină starea de spirit a românilor.
Una dintre problemele cele mai importante este chestiunea termoficării Bucureştiului, pe care am insistat foarte mult în ultimul an. Bucureştiul este în realitate cea mai mare conurbaţie metropolitană din ţară şi aşa va fi şi în continuare. Ba, va şi creşte ca dimensiuni, în anii care urmează, îndreptându-se spre Ploieşti, la nord, Giurgiu, spre sud, Piteşti, în vest, şi Dor Mărunt – Dragalina, la est.
Când te gândeşti ce trebuie făcut, din punctul de vedere al lucrărilor publice, în Capitală, trebuie să priveşti în perspectivă. Aşadar, cum stăm acum? Pe scurt, răspunsul este: prost spre execrabil. Capitala are o administraţie din România trecutului, care nu vrea să schimbe nimic, iar dacă acţionează o face la limită, preocupată de buzunarul propriu, nu de interesul public.
Acum 12 zile, CGMB a aprobat delegarea serviciului de termoficare la Termoenergetica. Practic, entitatea juridică acum se schimbă. A fost Radet, a intrat definitiv în faliment, după ce intrase în primă instanţă în faliment, în martie, iar acum Primăria nu face decât să mute maşina de făcut pierderi la bugetul local de la o fantoşă juridică la alta. Noua entitate va continua cu siguranţă să producă pierderi.
Semnificativ e faptul că, din martie până acum, Primăria Generală, ştiind exact cum stau lucrurile, putea să pregătească terenul pentru un nou sistem de termoficare, care să nu mai producă pierderi, şi nu a făcut absolut nimic. Nici măcar licenţa de operare de la ANRE nu a obţinut-o la timp pentru Termoenergetica.
Principala preocupare a primarului general Gabriela Firea a fost să dea asigurări că totul e în regulă (şi nu era, şi nici acum nu este) şi, din toamnă, să investească bani grei în reţeaua de ţevi Radet, făcută ciur.
O dovadă că aşa stau lucrurile e o altă ştire din 14 noiembrie, conform căreia Termoenergetica vrea să achiziţioneze de la Elcen (altă pacoste, în insolvenţă) acreditivele necesare pentru achiziţionarea de energie termică în zonele deficitare ale sistemului de alimentare centralizată Pipera-Aviaţiei şi Colentina-Fundeni.
De exemplu, pe 15 noiembrie, Radet emitea un comunicat despre finalizarea lucrărilor în Sectorul 1 – Bulevardul Iancu de Hunedoara şi Tronsonul I – Nicolae Caramfil.
Normal ar fi fost ca zonele deficitare să reprezinte ferestre de oportunitate pentru Primărie, ca să creeze, cred eu, proiecte-pilot ale noului sistem, bazat pe microcentrale de bloc, cvartal etc., aşa cum am detaliat de mai multe ori.
Practic, ceea ce se întâmplă acum este o reluare amplificată a problemelor care s-au constatat la reţeaua Radet, în iarna trecută, exact pe aceleaşi coordonate: defecţiuni tot mai mari, zone intensiv energizate de cupla Elcen- Radet/Termoenergetica în care clientul final nu este alimentat sau se alimentează foarte prost cu agent termic.
Între timp, au început să apară probleme la două spitale bucureştene. Pe 15 noiembrie, deja Spitalul „Marie Curie” avea probleme în alimentarea cu căldură şi apă caldă şi o echipă de la Ministerul Sănătăţii se deplasa la faţa locului. Radet a anunţat unitatea sanitară cu privire la o avarie a unei conducte prin care era furnizat agentul termic şi a estimat remedierea deficienţelor în 40 de ore, dar problema s-a prelungit.
De ce? Prin Obsedantul Deceniu, poetesa Nina Cassian, care era jurnalist, fusese pe teren, apoi scrisese: „M-am dus la faţa locului / Şi faţa locului era umflată”. Ei bine, faţa locului este umflată rău de tot acum, prin Bucureşti.
Iar lucrurile se joacă, din punctul de vedere al autorităţii locale, exclusiv pe coordonate propagandistice, de imagine. Acum 11 zile, Primăria Capitalei emitea un comunicat despre „informaţiile tendenţioase publicate astăzi, potrivit cărora Radet a lăsat fără apă caldă şi căldură Spitalul Marie Curie şi Centrul de Recuperare Neuropsihomotorie Dr. Nicolae Robănescu”.
Dar acum opt zile se vădea că lucrurile stau altfel. „Spitalele Marie Curie şi Nicolae Robănescu, din Capitală, nu au din nou apă caldă şi căldură de la reţeaua de termoficare”, au declarat Agerpres surse medicale, detaliind că apa caldă şi căldura vor fi fost oprite pentru încă 48 de ore.
În fine, administratorul Radet/Termoenergetica, Nicolae Burghiu, recunoştea că furnizarea apei calde şi a căldurii va fi întreruptă timp de două zile, la Spitalele Marie Curie şi Nicolae Robănescu, din cauza lucrărilor la reţeaua de termoficare.
Sâmbăta aceasta, Radet (în prezent, nimeni nu mai înţelege când scrie Radet, când scrie Termoenergetica, e un continuu haloimăs) anunţa că este în imposibilitatea de a furniza, la consumatorii din Sectoarele 1 şi 5, apă caldă de consum şi căldură, la parametri contractuali, în urma unei avarii la CET Grozăveşti.
Lucrurile nu se vor opri aici. Avariile vor continua pe tot timpul iernii. Să sperăm că ele nu vor culmina într-un stopaj generalizat, pentru că atunci bucureştenii vor reacţiona foarte dur. Totul până la căldura din case.
În contrapondere, ce face PMB? Organizează Târgul de Crăciun, despre care USR Bucureşti susţine că e cel mai scump din ultimii patru ani. Achiziţiile aflate în derulare, pe care municipalitatea le face pentru Târgul de Crăciun, însumează 5,6 milioane de lei (adică aproape 1,2 milioane de euro), reprezentând cea mai mare sumă prevăzută în acest scop, în ultimii patru ani, în timp ce „banii de la obiectivele de investiţii se taie sistematic”, preciza USR Bucureşti. În anul 2018, Târgul de Crăciun a costat municipalitatea 850.000 de euro, iar în 2017 800.000 de euro.
Evident, Primăria Generală a reacţionat, afirmând că „costurile Târgului de Crăciun din 2019 nu le depăşesc pe cele ale evenimentelor similare organizate în anii trecuţi” şi că „toate costurile evenimentelor organizate cu prilejul sărbătorilor de iarnă vor fi comunicate public”.
Juvenal, un poet roman de la începutul secolului al II-lea, e.n., scria, într-o frază metonimică, satirică la adresa puternicilor zilei, criticându-i pentru superficialitatea lor, că tot ce îi trebuie omului simplu, ca să stea liniştit şi să nu se răscoale, este „panem et circenzes”, adică pâine şi circ.
Exact aceasta dă Bucureştiului Gabriela Firea, de la începutul mandatului ei. Fântâni luminoase cântătoare, târguri de toate felurile, concerte cu artiştii pop-rock la modă – toate acestea pentru a adormi nervul omului simplu cu distracţie de diferite tipuri, că despre pâine e greu de vorbit. Încălzeşte-te iarna cu fântânile care cântau valsul lui Şostakovici az-vară, dacă ai ochii larg închişi!
Soluţii pentru un sistem care să nu mai aducă pierderi? Probabil că vor apărea după alegerile locale. Iarna aceasta e pierdută, iar în a doua parte a anului viitor noua administraţie va putea probabil numai să pregătească terenul.
