6.7 C
București
sâmbătă, 9 noiembrie 2024
AcasăOp & EdSperanțe deșarte pentru anul școlar

Speranțe deșarte pentru anul școlar

A mai rămas o săptămână până la data la care este programată deschiderea noului an școlar.

Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, ne-a anunțat deja că vor fi permise festivitățile de început de an școlar.

Este un aspect pozitiv, pentru că orice copil și orice părinte din România ar trebui să aibă o amintire legată de un asemenea eveniment, unul marcant pentru viața fiecărei persoane.

Un lucru de apreciat la ministrul Cîmpeanu este sinceritatea.

Măcar, în comparație cu alți miniștri nu ne duce prea mult cu zăhărelul.

Omul a recunoscut că nu suntem “suficient de bine pregătiți pentru predarea online”.

Probabil că nu putea afirma public că nu suntem pregătiți și atât.

A trebuit să livreze o frază care să permită pătrunderea unei raze de speranțe prin negura ce a acoperit școala românească de mai bine de un an.

Semnele că am fi mai pregătiți pentru școala online, în comparație cu anul precedent nu sunt vizibile.

Sau poate se văd doar de la fereastra cabinetului șefului Învățământului.

Pare însă evident că ministrul Cîmpeanu este ancorat în realitate și doar evită să prezinte întregul adevăr.

Din această cauză s-a ajuns și la regula privind învățământul exclusiv online implementat doar în localitățile unde rata de infectare cu noul coronavirus depășește 6 la mia de locuitori.

Este clar, cel puțin în acest moment, că o astfel de rată a incidenței poate fi atinsă doar în localități mici, dar nu în marile orașe.

Dar… Cine știe?! În această pandemie am mai susținut noi că una sau alta nu sunt posibile și ne-a fost demonstrat contrariul.

Certitudinea este că reprezentanții statului român nu au înțeles mai nimic din experiența pandemiei COVID-19.

Învățământul românesc este la fel de nepregătit ca în ultimele trei decenii.

Învățământul românesc ne-a obișnuit, de peste treizeci de ani, să nu fie pregătit de începutul anului școlar, dar, în pandemie, problemele sunt și mai evidente, iar pierderile în pregătirea elevilor sunt la un nivel chiar dramatic.

Este de apreciat că ministrul Cîmpeanu admite aceste lucruri, dar deja este nevoie de un șef al învățământului care să-și impună punctul de vedere în Guvern.

Ioana Mihăilă, un Vlad Voiculescu cu o față puțin mai umană

În ultimele săptămâni am putut constata o continuare a divergențelor între Ministerul Educației și cel al Educației, cu toate că Vlad Voiculescu a părăsit – cel puțin în teorie – de mult fotoliul de șef al sistemului sanitar.

O reușită a lui Sorin Cîmpeanu am văzut în fața noului Vlad Voiculescu feminin, Ioana Mihăilă: ore de Educație Fizică desfășurate chiar și în spațiu închis, în sala de sport, fără ca elevii să fie obligați să poarte mască de protecție sanitară.

Era și momentul. Având în vedere că România era ultima țară din Europa ce avea implementată o astfel de obligativitate.

În rest, ministrul Educației este, evident, tot cu mâinile legate în fața omologului său de la Sănătate.

Este memorabilă conferința de presă susținută la Palatul Victoria, în care Cîmpeanu anunța că profesorii vor fi testați gratuit pentru infectare cu noul coronavirus, dar Ioana Mihăilă i-a dat peste mână cu rigla, ca o veritabilă profesoară din era comunistă.

Prin urmare, profesorii ar trebui să scoată bani din propriile buzunare pentru testele COVID-19.

Trebuie menționat – pentru că se pare că mai există persoane care nu sunt conștiente de acest aspect – că, pentru a suporta o testare la două – trei zile, un profesor ar trebui să facă împrumut la bancă.

Chiar și în cazul în care ministrul Cîmpeanu ar reuși să-și impună testele gratuite (posibil, în contextul alegerilor din PNL, programate în această toamnă), tot am avea un debut dezastruos de an școlar.

Este cunoscut deficitul de personal al direcțiilor de sănătate publică, mai ales în comparație cu numărul unităților de învățământ.

În aceste condiții, cadrele didactice vor fi înghesuite la sediile DSP pentru testarea, probabil gratuită.

Cu alte cuvinte, vom avea parte de aglomerări de persoane la DSP-uri și, inevitabil, de o răspândire rapidă a noului coronavirus.

În aceste condiții, povestea anului școlar cu prezență fizică începe să se vadă clar ca o minune ce durează câteva zile.

Discriminarea, cea mai periculoasă tulpină a COVID-19

Am văzut mulți părinți reclamând discriminare din partea Ministerului Educației, doar pentru că li s-a cerut să completeze o declarație în care să menționeze dacă sunt de acord sau nu cu vaccinarea copiilor.

Cu siguranță este vorba de încă o hârtie solicitată de Ministerul Educației, instituție ce se declară de ani buni în luptă deschisă cu birocrația.

De fapt, digitalizarea Educației este o poveste redactată de “specialiști” din minister, cu o mare risipă de hârtie și cu documente plimbate de personal printre birourile instituției.

Nu această banală declarație privind vaccinarea este însă discriminarea, ci intenția periculoasă a conducerii Învățământului, care ia în considerare să primească la școală doar elevii vaccinați, iar restul să rămână captivi în școala online.

Guvernanții trebuie să înțeleagă că școala nu este o cârciumă unde impui ca toți clienții și personalul să fie vaccinat.

Să nu tratăm educația ca pe un viciu!

L-am văzut pe ministrul Cîmpeanu afirmând că reprezentanții elevilor se opun sistemului de predare hibrid (o parte dintre elevi, cu prezență fizică în școală, iar ceilalți în școla online), tocmai pentru a evita discriminarea, dar se pare că Guvernul a recepționat alt mesaj.

Sunt situații în care un singur elev dintr-o clasă este vaccinat.

Cum se va proceda într-o astfel de situație?

Vom avea o clasă pe an de studiu în fiecare școală, formată din elevi vaccinați, iar restul unității angrenată în online?

Probabil că este o modalitate de a acoperi problema lipsei manualelor, mai ales la clasa a IX-a, la deja celebra “generație de sacrificiu”, unde elevii nu au avut parte de cărți școlare, încă din prima zi în care au intrat în sistemul de învățământ preuniversitar.

În online nu mai e nevoie de manuale, cât timp nu există nici dispozitive digitale sau acces la internet.

Este trist că mulți copii, care acum așteaptă să înceapă clasele I, a V-a sau a IX-a nu și-au cunoscut colegii timp de un an.

Laurențiu Mușoiu
Laurențiu Mușoiu
Laurențiu Mihail Mușoiu lucrează în presa centrală din anul 2008. Din anul 2018 lucrează la “România liberă”. A absolvit Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București. Deține un master în Cercetare în Științele Comunicării. Este, de asemenea, profesor pentru învățământul primar și preșcolar.
Cele mai citite
Ultima oră
Pe aceeași temă