Nu-mi plac defilările, cum nici discursurile patriotarde ale celor străini de neam și de țară, dar care-și pun cocorații de patrioți și pene de evlavioși ai credinței în oameni, numai de sărbătorile naționale.
Norocul nostru că fariseii neamului n-au trecut pe sub Arcul de Triumf și i-au lăsat pe merituoși să aibă acest drept. Depunerile de coroane din partea celui care a decorat într-o singură zi mai mulți generali, decât avea glorioasa armată română în primul război mondial, au fost acțiuni samavolnice. Sigur că românii, prea preocupați de zilele libere, de micii sfârâitori și de fasolea bătută, n-au mai avut timp să privească și în tribuna oficială a ceremoniilor militare din București, în dimineața zilei de ieri, 1 Decembrie 2021. Acolo, unde întâistătătorilor – mai nou împăcați după o ceartă ce a durat doi ani în cap – le-a fost greu să pună mâna la inimă și să aibă ceva cuvios în minte, când se intona imnul de luptă “Deșteaptă-te române!”
citește și: Noua variantă Covid: Cât de îngrijorați ar trebui să fim?
S-au făcut de băcănie! Elitele? Care elite? Oastea de strânsură pentru făcut un guvern de trecut iarna? I-am văzut la televizor. Nu a fost nevoie să le simt respirația putredă și mirosul de Givency.
Funcționarii de la Bruxelles vor „fără Crăciun”, iar patrioții vor unirea cu Basarabia
Pur și simplu m-am îngrețoșat de câte țoale populare au îmbrăcat conducătorii. Aceiași care stau de dimineața până seara cu Evropa în gură s-au făcut țărani de context. Aceiași care n-au avut timp să dea riposte documentului scandalos, plecat de la Comisia Europeană, pe post de “directivă europeană,” privind linia de comunicare de sărbători, în care funcționarii europeni cereau să nu se mai folosească sintagma “Crăciun fericit,” pentru că alte confesiuni s-ar simți stresate. Nu, zău? Doar Rareș Bogdan a avut o replică acidă față de cei fără de Dumnezeu.
„Mulți alții, mai puternici decât liderii de la Bruxelles și de la Strasbourg, au încercat să juguleze credința noastră creștină și au falimentat. Revoluția Franceză de la 1789 a înlocuit creștinismul cu numitul „cult al rațiunii”, dovedit a fi, în scurt timp, un fiasco total. Un mare prelat român – cel care a citit la 1 Decembrie Rezoluția de Unire de la Alba Iulia, în fața „Măritei Adunări Naționale” și care acum este „Fericit” în calendar – a spus: „credința noastră este viața noastră”, a spus Ioan aureL Pop, președintele academiei române
De ce e cardinalul Hossu „fericit?”
Printre răpăiturile salvelor de tun și sub adierea vântului de sub palele elicopterelor Puma, am observat ținută plenară a servanților Bruxelles-ului travestiți, de-a dreptul în patrioți. Dacă i-ai fi întrebat cine a citit discursul istoric de la Alba Iulia, în 1 Decembrie 1989, ar fi dat din umeri. Pentru ei, marele erou Iuliu Hossu nu e decât maxim un nume de stradă sau de bulevard, câte or fi. Iuliu Maniu? Bulevardul de ieșire din București spre Autostrada către Pitești. Cine a mai avut timp să sesizeze că Maia Morgenstern a preluat după 103 ani vorbele lui Iuliu Maniu? “Nu vrem să ne transformăm din asupriți, asupritori.” Maia, într-un neașteptat moment de sinceritate, a recunoscut că în România poate să-și exprime identitatea de evreică, româncă și actriță.
Generația Z nu știe cum a fost chinuit Iuliu Hossu în penitenciarele comuniste. Nici cât a suferit din cauza crezului său. L-au ținut izolat, l-au torturat psihic și fizic. A supraviețuit terorii. Vaticanul l-a făcut în secret cardinal. Apoi l-a canonizat. Însuși Papa a venit în țara sa pentru a-l declara „fericit.” E în calendarele catolice, dar lipsește din conștiința tinerelor generații, pentru că au lipsit dascălii care să-l mărturisească.
De ce nu-mi plac defilările?
Împreună cu Răzvan Theodorescu, în platoul Realitatea Plus, am reușit să-i evoc doar pe câțiva dintre făuritorii Marii Uniri, adevărații noștri patrioți: Ștefan Cicio-Pop, pe Alexandru Vaida-Voevod, Vasile Goldiș, Aurel Lazăr, Teodor Mihali, Aurel Vlad, Ion Fluieraș, Iosif Jumanca. Am căzut de acord, nu din scaun când i-am privit pe încăciulații regimului, că nu mai regăsim niciun om de stat astăzi printre politicieni.
La București, oficialitățile de stat au bifat un eveniment. La Alba Iulia, s-a dus doar sufletul românilor. AUR a făcut o manifestare de protest împotriva autorităților, care de 32 de ani nu reușesc să împlinească visul unui neam: unirea cu Basarabia. Acolo, ne-a fost inima, sub steagurile fără catarge și aplauze ceremoniale.
Diaspora simte tot mai mult complexul înstrăinării
Dacă românii, în majoritate, au cinstit 1 Decembrie 2021, drept ca pe o minivacanță, cei din diaspora au lăcrimat la ascultarea doinelor și a imnului național. Se simt străini printre străini. Mi-am adus aminte. În trecut, după că veneam din zeci de voiaje, Octavian Paler mă atenționa: o singură patrie avem, restul sunt țări. Recunosc că în vremea tinereții mele, n-am băgat de seamă această diferență. Astăzi, când complexul înstrăinării elitelor e plenar iar al diasporei e copleșitor pentru majoritatea, îmi dau singur o palmă peste ceafă: ce bine că n-am rămas printre străini, acum 30 de ani, când mi s-au propus joburi interesante și gras plătite, fie la Bruxelles, Haga sau Washington. Niciunde n-aș fi putut spune că sunt acasă.
citește și: Făuritorii României Mari
Poate mulți dintre cei din diaspora s-au simțit ieri jigniți când le-am spus că sub 1% dintre ei se integrează perfect în concernul țărilor de adopție și ajungă cineva, așa cum a reușit Emil Cioran să devină semiologul principal al limbii franceze, el fiul de popă din Rășinari, care „pe culmile disperării” juca fotbal în țințirim cu craniile.
I-am atras atenția, ieri, academicianului Răzvan Theodorescu la un fragment din discursul lui Eric Zemmour, contracandidatul lui Emmanoil Macron la președinția Franței. “Câtă vreme o țară este conștientă de superioritatea ei este temută și respectată,” era un citat din Emil Cioran, integrat total în cultura Franței. L-am întrebat pe distinsul coleg de platou dacă Cioran se referea la Franța sau România. Evident, că la România, a reacționat ferm domnul Theodorescu.
Vocile lumii
Maia Morgenstern
“În România am învăţat primele cântece şi poezii. Aici am ars prima plăcintă şi am făcut prima mămăliguţă. Cu cocoloaşe. În România mi-am născut copiii şi mi-am petrecut părinţii. În România pot să îmi exprim identitatea, pot sa fiu cine sunt: evreica, româncă, actriţă,…om. Dacă te iubesc?! Te iubesc, Măria ta, ca sarea în bucate La mulţi ani, România!”, este mesajul actriţei Maia Morgenstern de 1 decembrie.
