Legea Offshore, în ciuda lobby-ului petroliştilor, a cererii de reexaminare a preşedintelui Klaus Iohannis, a summit-ului cu reprezentanţi ai energiei din SUA şi UE, merge mai departe în varianta votată prima dată, prin impunerea condiţiilor de impozitare progresivă de către Liviu Dragnea.
Preşedintele are mandat constituţional să respingă o singură dată o lege. A doua oară trebuie să stea în geam şi să aştepte vremea de schi.
În Comisia economică a Senatului s-au adus mici-mari îmbunătăţiri, dar şi clarificările cerute de către magnaţii mondiali ai explorării şi exploatării, în sensul predictibilităţii cerute de aceştia. Proiectul a fost adoptat cu amendamente, cu 11 voturi „pentru“, două „împotrivă“ şi trei abţineri.
Primul articol adoptat – articolul 15 – a adus îmbunătăţiri la Legea Offshore, cel cu referire la îngrijorările ONG-urilor de mediu privind posibilele poluări ale litoralului Mării Negre. Orice exploatare între 2 m şi 300 m de mal se va putea realiza doar în condiţii tehnice clare, prin foraj orizontal, dirijat, sau prin tunel, fără a aduce atingere accesului liber pe plajă, siguranţei și protecţiei turiştilor. Propunerea a fost făcută de Ministerul Turismului.
Una dintre marile victorii se consemnează la articolul 18. Dacă până şi astăzi se plătesc redevenţele negociate cu zece ani în urmă, cele două comisii au modificat această condiţie injustă, menţinută ca urmare a presiunilor producătorilor de energie care plimbă preşedinţi la nunţi, botezuri şi summit-uri cum plimbă ursul blana prin pădure.
Zeci de ani, România a pierdut miliarde de euro prin menţinerea redevenţelor la cote de Bandustania. Fostele guverne s-au temut de puterea petroliştilor de a impune sancţiuni de la Bruxelles. Mai mult, instituţiile statului nu şi-au făcut treaba, reprezentanţii acestor instituţii fiind mai cunoscuţi la Viena decât la Bucureşti.
În perioada 2011-2015, țara noastră a pierdut 1,4 miliarde euro pentru că Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM) nu a aplicat legea şi a stabilit un preţ de referinţă al gazelor naturale extrase în România în alte condiţii decât cele prevăzute prin Legea petrolului din 2004 – arăta un raport de audit al performanţei privind concesionarea resurselor minerale ale țării în perioada 2011-2015, publicat de Curtea de Conturi. Credeţi că DNA şi mâna lungă a procurorilor s-au aruncat pe şefii ANRM?
Anca Dragu, ministrul de Finanţe din guvernarea Cioloş, care a cadorisit companiile occidentale cu peste 700 milioane de euro „ajutor de stat“, asigura magnaţii petrolului, în noiembrie 2016, că redevenţele nu se vor schimba. Asta după ce s-a întâlnit cu reprezentantul de atunci al FMI. Niciun PET lovit de asfalt pentru dreptul statului român de a pune taxe pe resurse, aşa cum face orice stat civilizat al lumii.
Potrivit modificărilor de ieri: „Titularilor de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore aflate în curs de executare la data intrării în vigoare a prezentei legi li se aplică, pe toată perioada derulării acestora, inclusiv pe durata oricăror prelungiri subsecvente, nivelul de redevenţă, cotele procentuale de redevenţă petrolieră, pragurile de producţie brută aferente acestor cote şi regimul fiscal specific aplicabil activităţilor de explorare, dezvoltare, exploatare şi abandonare desfăşurate în baza acordurilor existente la data intrării în vigoare a prezentei legi“. Amendamentul înaintat de Şerban Nicolae şi Marin Gheorghe, senatori PSD, a fost adoptat cu 13 voturi „pentru“ şi 4 „împotrivă“. Deci nu va mai merge cu frecţia aceea „extragem şi vindem la preţul actual de pe bursă, dar plătim la nivelul de acum zece ani“. Un jaf pentru care nu s-a făcut niciun dosar penal. De ce? Pentru că petroliştii ştiu mai bine decât noi cum să trateze „sciatica“ domnului Juncker, care e şi el om, şi deţinător de bănci, şi de Beline mult mai mari.
Cel mai aşteptat moment a fost cel de modificare a articolului 19. După alineatul 1 s-a introdus alineatul 1.1, cu referire la ceea ce ne „doare“: veniturile suplimentare. Plus că se explică şi mai clar pentru consultanţii financiari ai marilor producători ce e acela un venit suplimentar şi cum se calculează. Sigur că Şerban Nicolae şi Marin Gheorghe au lăsat de la ei, să fie şi cum vor petroliştii, chiar dacă nouă nu ne convine că se ia din nou în calcul preţul din 2012, respectiv 47,71 lei/MWh, „înmulţit cu volumele de gaze vândute din producţia internă din perimetrele offshore“. Amendamentul a fost adoptat cu 13 voturi „pentru“ şi 4 „împotrivă“. Nu înţelegem de ce s-a luat din nou ca referinţă preţul de 47,71 lei/MWh, în condiţiile în care ANRE a impus un preţ actual de 135, 89 lei/MWh?
La închiderea ediţiei, Legea Offshore nu era încă adoptată de Senat.
Miercuri, Camera Deputaţilor ar urma să voteze, decizional, iniţiativa legislativă. Liviu Dragnea a promis, vinerea trecută, că nu va ceda faţă de ceea ce a fost decis în legătură cu proiectul de lege în sesiunea parlamentară anterioară.
