Lista miniștrilor din noul Guvern este pregătită, în aceste zile, la cabinetul lui Liviu Dragnea de la Camera Deputaților. O primă certitudine este faptul că susținătorii lui Mihai Tudose în lupta cu Liviu Dragnea își vor pierde portofoliile. De altfel, vicepremierul Marcel Ciolacu a demisionat deja din Guvern.
Ministrul Transporturilor, Felix Stroe, va fi debarcat și este posibil ca în locul lui să fie numit Răzvan Cuc, afirmă surse din partid. El ar reveni în funcție după ce a demisionat în luna octombrie, în urma unui conflict cu Mihai Tudose. Liviu Dragnea încă ezită în această privință. Răzvan Cuc este un apropiat al președintelui executiv al PSD, Niculae Bădălău. Acesta l-a susținut pe Tudose, dar ulterior și-a schimbat atitudinea și a propus-o premier pe Viorica Dăncilă. Nici Marius Nica, ministrul Fondurilor Europene, nu se va regăsi în Guvernul Dăncilă.
Cum a negociat Andronescu
Pe de altă parte, senatoarea PSD Ecaterina Andronescu va fi aproape sigur noul ministru al Educației, în locul lui Liviu Pop. „Iau în calcul, să știți, lucrul acesta (preluarea Educației – n.r.), pentru că eu cred că sistemul de educație trebuie orientat nu numai prin lege, ci și pe o strategie“, a explicat Andronescu. De fapt, Dragnea are acum o obligație față de Andronescu. Aceasta și-a făcut un lobby intens în partid pentru a fi propusă premier, dar a renunțat atunci când a fost avansat numele Vioricăi Dăncilă. Chiar dacă sprijinul lui Dragnea pentru Dăncilă ar fi influențat competiția, liderul PSD a preferat ca la vot să fie pus un singur candidat, pentru a evita orice emoții. Andronescu a mai fost ministru al Educației în perioadele 2000–2003, 2008–2009 și iulie 2012–decembrie 2012.
O schimbare ar putea fi operată și la Sănătate, din cauza problemelor de imagine pe care le are titularul portofoliului, Florian Bodog. El ar putea fi înlocuit de Rodica Nassar, secretar de stat în același minister și fost deputat PSD.
Mișa, țap ispășitor?
Liviu Dragnea se gândește să renunțe și la ministrul Finanțelor, Ionuț Mișa, pentru ca noul Guvern să se detașeze, la nivel de imagine, de controversele legate de obligațiile fiscale suplimentare. Pentru acest post și-a făcut lobby Eugen Teodorovici, care a mai deținut portofoliul în Guvernul Ponta. Teodorovici a fost dat afară din funcția de consilier al lui Mihai Tudose după ce criticase alocarea de fonduri pentru județul Teleorman. El a criticat „revoluția fiscală“ și a cerut remanierea lui Ionuț Mișa. În ultima perioadă, Teodorovici s-a reorientat și l-a atacat pe fostul premier Mihai Tudose. Dragnea nu a luat, încă, o decizie în privința Ministerului Finanțelor. Sub semnul întrebării privind prezenţa în noul Guvern ar fi ministrul pentru Dialog Social, Gabriel Petrea, dar şi ministrul pentru Turism, Mircea Dobre.Dragnea a afirmat, după demisia lui Tudose, că are nemulţumiri faţă de activitatea unor miniştri şi că „miniştrii mincinoşi“ nu se vor regăsi în noul
Guvern.
Lista supraviețuitorilor
Până în acest moment, pare cert că Olguţa Vasilescu va continua la Ministerul Muncii, Carmen Dan la Ministerul Afacerilor Interne, Mihai Fifor la Apărare, Petre Daea la Agricultură, Paul Stănescu la Dezvoltare, care va fi, cel mai probabil, şi vicepremier. Va rămâne în Guvern şi Tudorel Toader la Justiţie, care este, oficial, independent, deși a fost propus de liderul ALDE, Călin Popescu Tăriceanu. Pe de altă parte, ALDE, care a deţinut patru portofolii, Externe, Mediu, Energie şi Relaţia cu Parlamentul, şi le va păstra. De asemenea, titularii acestor portofolii se vor regăsi în Guvernul Dăncilă, respectiv Teodor Meleşcanu, Graţiela Gavrilescu, Toma Petcu şi Viorel Ilie.
Decretul privind desemnarea în funcţia de prim-ministru semnat de preşedintele Klaus Iohannis nu conţine numele complet al Vasilicăi-Viorica Dăncilă, ci numai Viorica Dăncilă.
Calendar
Guvern instalat pe 29 ianuarie
Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a anunţat că liderii PSD se vor reuni pe 22 ianuarie pentru a stabili componenţa Guvernului, iar la 29 ianuarie este posibil votul de învestitură în plenul reunit. Cel mai probabil, miniștrii vor fi audiați în comisiile parlamentare pe 25 și 26 ianuarie.
Fără avize de la SRI
Vicepreşedintele PSD, Ecaterina Andronescu, a declarat că PSD a decis ca viitorul premier, Viorica Dăncilă, să nu mai ceară serviciilor de informaţii avize pentru membrii Guvernului. „Comitetul Executiv a decis ca prim-ministrul să nu mai ceară niciun aviz pentru niciun ministru“, a afirmat Andronescu.
La ședința CEx în care i s-a retras sprijinul politic, fostului premier Mihai Tudose i s-a reproșat, printre altele, faptul că toate CV-urile persoanelor care se angajau în Guvern erau trimise, până la numirea acestora în funcție, spre verificare la serviciile secrete. În PSD, acuzații similare au fost lansate și la adresa altor foști premieri ai partidului, precum Sorin Grindeanu sau Victor Ponta. Pe scurt, toți trei ar fi pus mai mare preț pe verificările SRI, față de recomandările partidului. Singurul care a oferit explicații oficiale în acest sens a fost Victor Ponta, care a susținut că a vrut să evite numirea unor persoane cu trecut controversat. „Pe mine, instituțiile statului, cât am fost prim-ministru, vorbesc de SRI, SIE, BNR, Curtea de Conturi, m-au ajutat în sensul în care nu să fac ceva rău sau ilegal, ci să guvernez bine. Eu le-am cerut să mă protejeze. Adică, spune-mi dacă vrea să mă caute cineva care are probleme, dacă vreau să numesc pe cineva în funcție care are probleme, da, spuneți-mi, ca să nu greșesc“, a relatat fostul premier PSD.
Ce prevede legea
Potrivit legislației în vigoare, SRI nu dă avize, ci oferă informații. „La cererea conducătorului instituţiei publice, regiei autonome sau societăţii comerciale, Serviciul Român de Informaţii verifică şi oferă date cu privire la persoanele care urmează să ocupe funcţii în respectivele unităţi, ce presupun accesul la informaţii şi activităţi cu caracter secret de stat sau care, potrivit legii, nu pot fi divulgate“, prevede legea de funcționare a serviciului secret. Un alt act normativ (Legea informațiilor clasificate) prevede verificări obligatorii pentru demnitarii care vor să aibă acces la informații secrete. Or, unii dintre membrii Guvernului fac parte și din CSAT. Tocmai din acest motiv, foștii premieri preferau să ceară informații înainte de numire, pentru a evita cazurile în care unii politicieni intrau în Guvern, dar ulterior nu primeau acces la informații clasificate. De menționat că aceste proceduri nu îi vizează doar pe miniștri. Premierul îi numeşte în funcţie, printre alții, pe secretarii şi subsecretarii de stat, pe conducătorii organelor de specialitate din subordinea Guvernului, pe secretarul general şi secretarii generali adjuncţi ai Guvernului și personalul din cadrul aparatului propriu de lucru al prim-ministrului.
