Guvernatorul Mugur Isărescu a vorbit recent despre „dieta” economică, completată cu sintagma „să strângem cureaua”. Mesajul este clar: România trebuie să-și ajusteze politicile financiare, să echilibreze veniturile și cheltuielile, să controleze deficitul și datoria publică și să înceapă să crească sustenabil. Însă, ceea ce pare a fi un apel la responsabilitate fiscală ridică, de fapt, întrebări legate de cum va afecta acest regim de austeritate românii, într-o economie deja tensionată de inflație și dobânzi mari.
România se confruntă cu provocări economice care nu mai pot fi ignorate. Anii de creștere, bazați pe consum și împrumuturi, pentru a susține investițiile și nivelul de trai, au ajuns la un punct de răscruce. Este ca și cum economia ar fi un culturist „dopat”, spune expertul fiscal Gabriel Biriș. Deodată, culturistul trebuie să trăiască fără stimulentele care l-au menținut activ, chiar dacă nesănătos. Înlăturarea „dopajului” fiscal poate destabiliza economia, însă continuarea acestor direcții fără ajustări va fi, în cele din urmă, și mai dezastruoasă.
Dacă această „dietă” înseamnă mai mult decât o simplă reducere a deficitului, atunci trebuie să vedem și o schimbare profundă în mentalitatea guvernamentală. Cheltuielile publice ar trebui prioritizate inteligent, iar colectarea veniturilor să vină prin măsuri corecte și eficiente. În loc să pună bani „albi” pentru zile negre, România a risipit resursele pe scutiri de taxe pentru industrii specifice, o decizie care a avut, în mare parte, scopuri electorale. Efectele se văd în deficitele care se acumulează și în împrumuturile constante care împovărează bugetul.
Însă, în loc să îndrepte eforturile, exclusiv către austeritate, România ar trebui să ia măsuri serioase în ceea ce privește colectarea veniturilor. Un exemplu concludent este „GAP-ul de TVA”, adică diferența dintre TVA-ul colectat și cel care ar trebui să fie colectat. România are un GAP de TVA de 36,7%, față de media europeană de 5%, iar această diferență echivalează cu miliarde de lei pierdute anual. În comparație, Bulgaria și Ungaria, țări similare ca nivel de dezvoltare, au un GAP de doar 5%. Dacă autoritățile ar reuși să aducă această pierdere la o valoare similară, deficitul bugetar ar putea scădea considerabil, fără a afecta populația prin taxe suplimentare.
România și-a concentrat măsurile fiscale recente pe taxe de consum și accize care lovesc direct în cetățenii de rând, cum ar fi creșterea accizelor la carburanți sau impunerea unor noi accize pe băuturile cu zahăr. Aceste taxe reduc puterea de cumpărare și afectează direct consumul. Un alt exemplu, este impozitul pe lux aplicat caselor și mașinilor scumpe, care, deși vizează o minoritate, arată că statul caută să găsească fonduri rapid, fără a aborda problemele structurale. Aceste măsuri suplimentare cresc prețurile, scad consumul și, pe termen lung, încetinesc economia.
Pentru ca „dieta” să funcționeze, nu e suficient să reducem porțiile. Avem nevoie de o „hrană economică” de calitate, cum ar fi investițiile în industrii inovatoare, energie verde și tehnologie. România trebuie să se orienteze spre creștere economică bazată pe producție și inovație, nu pe consum și împrumuturi. În plus, un program real de educație financiară pentru cetățeni ar putea contribui la o societate mai conștientă de importanța gestionării eficiente a resurselor.
De la începutul anului, România se menține pe locul trei în topul celor mai scumpe piețe de energie din UE, după Italia și Irlanda. Aceste prețuri ridicate se reflectă în toate sectoarele economiei și în costurile vieții cetățenilor. Deși, în luna octombrie, România nu a mai avut cea mai scumpă piață de energie, consumatorii au resimțit puternic creșterea continuă a prețurilor. Dacă aceste tendințe continuă, ne putem aștepta la o scădere a consumului și la o încetare a economiei.
Așadar, „dieta” propusă de guvernanți ar putea aduce stabilitate pe termen lung, însă va necesita sacrificii. Este crucial ca România să abordeze schimbările fiscale și economice cu responsabilitate, investind în colectarea eficientă a taxelor, încurajând investițiile sustenabile și creșterea veniturilor reale. Pe termen lung, o „dietă” bine gândită poate ajuta România să regăsească echilibrul economic, dar aceasta va necesita și sacrificii de ambele părți, români și guvernanții lor.
