Regatul se pregăteşte de o nouă sărbătoare. În weekend o vor omagia pe Regină, în spaţii restrânse, deşi s-a născut în 21 aprilie. De ce o aniversare mai târzie?
La Bucureşti, ambasadorul Noble a pregătit sarmale cu afumătură.
În urmă cu vreo zece ani făceam un interviu cu Wally Olins, un practician al campaniilor de promovare ale unor ţări, mărci, teritorii. E şi acum un brand maker de succes.
A poziţionat Polonia ca “ţara primăverii înnoirii,” iar Portugalia, locul unde “Oceanul mângâie continentul.”
A trecut prin multe provocări. A avut vizualuri de succes. Guvernele au fost mulţumite. Numărul turiştilor au crescut. Şi foarte multe ar mai fi de spus, dacă nu mi-ar fi mărturisit marea lui dezamăgire.
Născut, crescut, instruit în Marea Britanie, a fost invitat şi de guvernul Majestăţii Sale să schiţeze un proiect de promovare a pachetului turistic. A făcut mai puţine cercetări, a încercat să spargă canoanele, să găsească o fiţă, crezând că atrage mai mulţi progresişti şi a pierdut. Campania lui a fost un dezastru, conform propriilor mărturisiri. Aproape zece milioane de turişti mai puţin.
Dar ce a gândit?
Maestrul Wally Olins a încercat să schimbe perspectiva. Să redea Regatului un alt unghi. Să provoace turiştii la curiozităţi. Să-i implice.
L-am întrebat de ce a vrut asta. Pentru că Marea Britanie avea imaginea prea conservatoare. Buckigham, National Gallery, Stonhange. Dorea altceva.
Şi a inventat jocul de cuvinte „OK-UK”, cu mesajul “Britain is cool.” Strategia sa a creat efectul invers. După sondajele efectuate şi-a dat seama că nimeni nu vine în Regatul Unit pentru extravaganţă sau fiţă. Turiştii caută vestigii, grandoarea imperială şi nu cluburi de noapte.
Prin viziunea lui nu s-au câştigat noi turişti, ba chiar s-au pierdut. De ce am dat acest exemplu? Pentru a întări certitudinea că tradiţia e armura unui popor instruit, pe care am avut-o şi noi şi am pierdut-o în bezna.
Vocile lumii:
Palatul Buckingham: sâmbătă, 13 iunie, la Castelul Windsor va avea o „mică și scurtă ceremonie militară” de ziua oficială de naştere a Reginei
Citat
Ţinem Holloween-ul, Ziua îndrăgostiţilor, sărbătoarea planetei, dar nu mai avem ceremonii naţionale, decât în frigul lui Decembrie, când oficialii noştri fac paradă de naţionalism şi la paradă.
“God Save the Queen” şi lui Andrew Noble, poftă la sarmale!
Deşi restricţiile de COVID nu au trecut, mulţi englezi se întreabă dacă marşul “Trooping the Colour” se mai ţin anul acesta.
Trooping the Colour este o ceremonie efectuată de regimente ale armatelor britanice şi Commonwealth, organizată de ziua de naştere a suveranului. Este o tradiţie a regimentelor britanice de infanterie încă din secolul al XVII-lea, deşi rădăcinile sunt mult mai vechi. Pe câmpul de luptă, culorile unui regiment sau steagurile erau folosite ca puncte de reper.
An de îngheţ ceremonial
Din 1748, Trooping the Colour marchează, de asemenea, ziua oficială de naştere a Suveranei. Parada are loc în fiecare an în a doua sâmbătă din luna iunie şi se desfăşoară în spaţiul numit Horse Guards Parade de lângă St James’s Park. Englezii vin deobicei entuziaşti, încrezători în coroană şi în “God save the Queen.” Numai că anul acesta, bucuria nu va mai avea loc, pentru prima oară după mulţi zeci de ani. Nici măcar spectacolul aviatic, obişnuit.
Palatul Buckingham a anunțat că evenimentul nu va avea loc în modul său tradițional, din cauza menţinerii regulilor de distanţare socială, care nu s-au ridicat nici până în acest moment.
Regina, potrivit surselor The Telegraph, nu a considerat oportună ceremonia, când mulţi britanici se mai află în suferinţă.
Ziua de naștere oficială a reginei va fi sărbătorită sâmbătă, 13 iunie, la Castelul Windsor, printr-un salut din partea Gărzii galeze, unde regina și ducele de Edinburgh sunt izolaţi.
În fiecare an, familia regală ieşea cu caleaşca.
Englezii îşi mai aduc aminte că până în 1987, Regina sosea călare pe un cal alb. De atunci, a optat pentru o variantă mai uşoară. Avea, totuşi, 60 de ani.
Acum la 94 de ani, e prima oară din lunga sa domnie, excepţie făcând anul 1955, când datorită grevei feroviarilor, lumea nu s-a putut deplasa.
De ce regina are două zile de naștere?
Este o tradiție care a început pe vremea domniei lui George al II-lea. Datează din 1748. Regele era născut în noiembrie. I s-a părut că e prea frig şi a decis să-şi sărbătorească ziua de naştere în vară.
Este o tradiție care a continuat până în zilele noastre. Tuturor suveranilor britanici li se oferă opțiunea de a avea o zi de naștere „oficială” și, pentru că ziua de naștere a Reginei este pe 21 aprilie, a ales să își țină sărbătoarea în iunie a fiecărui an.
Când a urcat pentru prima oară pe tron, Regina Elisabeta a II-a a păstrat obiceiul de la tatăl său ca în a doua joi a lunii iunie să-şi ţină ziua de naştere, împreună cu poporul.
În 1959, Regina a decis că ziua ei de naștere oficială să fie mutată în cea de-a doua sâmbătă a lunii iunie, pentru că oamenii sunt mai relaxaţi în weekend.
Din păcate, anul acesta se va organiza doar o „mică și scurtă ceremonie militară” sâmbătă, 13 iunie, la Castelul Windsor, a confirmat un purtător de cuvânt al Palatului Buckingham.
Poate aşa înţelegem şi noi de ce suferă un popor demn. Nouă ni s-a tăiat şi de Trianon, pentru că avem o putere vasală.
Noi, cu sărbătorile consumeriste, nu cu cele de tradiţie
Ţinem Holloween-ul, Ziua îndrăgostiţilor, sărbătoarea planetei, dar nu mai avem ceremonii naţionale, decât în frigul lui Decembrie, când oficialii noştri fac paradă de naţionalism şi la paradă.
Marea Britanie rămâne o mare putere a lumii pentru că orice britanic are în sânge forţa tradiţiei.
God Save the Queen şi să-i pice bine singurei ambasade care nu ne consideră vasali sarmalele pregătite de inimosul Andrew Noble, cu afumătură românească.
