Prin Primăria Bucureștiului se zice că nici GPR-ul nu-l mai găsește pe Nicușor Dan, care trece pe la birou când poate și vine când vrea “tufa” lui din cap. Nimeni nu e în stare să explice unde se cheltuie un miliard de euro, anual. Sau mai precis diferența rămasă după plata subvenției la termoficare.
O singură constantă se desprinde din administrația progresistă a Bucureștiului: nici Tulea Spătaru nu-i mai votează, cu o mică excepție, cât ai zice “patru.” Gabriela Firea joacă pe greșelile adversarului. Și bine face.
Cine l-a pus pe Nicușor Dan să blocheze PUZ-ul Bucureștiului? “Colții de rechini ai mafiei imobiliare,” șoptesc colțurile tute ale administrației municipale. Liberalii nu zic nici pâs, căci n-au reziliență, adică vreo contraofertă cu priză la public, nu la nodul de rețea. Cât despre Ciucu, el e ghidat de interesele lui Cornel zis Mangirică sau ridică blocuri de câte ori vrea “mușchiul lui.”
Cum se numesc cozile de la Impozite și Taxe locale din Piața Amzei? „Digitalizare”
Se mai zice că administrația se digitalizează în forță. Dar nu ca-n poveștile estoniene, pe care le visează ministrul Big Brother, preocupat mai mult cum să bage securicii prin Agenda digitală, decât a înlesni bucureșteanului calea de comunicare cu autoritățile. Se vorbește despre aproape un miliard de euro din PNRR, bani de supraveghere, nu de cuminicare, că doar puterea nu se administrează prin rugăciuni, ci prin dinții atavici ai belciugurilor modernizate, no dară?
Noii bonjouriști, învățați să se încalțe cu fesul și din linii să-și facă device-uri de psiho-controlling, pentru a nu rătăci drumul către casă, sunt cam dezamăgiți că salvaționiștii nu-s mai în avanpost. Ați auzit de vreo Deltă a Bucureștiului? De vreun proiect pentru mlaștina Văcărești? Nici vorbă. Mi s-a spus recent că există chiar o știucă. Am râs, replicând poate o fi “vreun rechin imobiliar.”
Cotropită de traficul infernal, mulțimea nervoasă uită ce a votat și cum a fost pusă să dea cu emoticoanele de toate gardurile electorale.
Semnez buletinele de vot și ștampilez, o dată la patru ani, în sectorul 1, de Verde, care nu mai e ce-a fost, prea căcăniu, pentru gusturile mele florale.
Sectorul 4 nu mai are străzi neasfaltate
Aflând că-n sectorul 4, condus de tenacele Daniel Băluță, nu mai există nicio stradă neasfaltată, am întrebat Primăria sectorului 1, de departe cea mai bogată entitate administrativă, cu ce se laudă în acest aspect. Mi s-a transmis, extrem de prozaic, că cererea mea a fost trimisă către Direcția Investiții, Administrația Domeniului Public și Direcția Generală Administrație Publică Locală, departamente sau structuri ale Primăriei Sectorului, care gestionează aceste aspecte. Poate așa se explică întârzierea primirii misivei.
citește și: Diavolii războiului dansează în aplauzele imbecililor
“Primăria Sectorului 1 a dat startul unui amplu program de de reabilitare, asfaltare și reabilitare a infrastructurii rutiere din Sectorul 1. Consiliul local Sector 1 a aprobat în ședința din data de 31 ianuarie 2023 Documentația de Avizare a Lucrărilor de intervenții (DALI) și a Indicatorilor Tehnico-Economici pentru primele 13 artere din Sectorul 1 care vor intra într-un proces de modernizare în acest an. Este vorba despre străzile Bujorului, Nuferilor, Drumul Nicolae Șuțu, Cretei, Berca, Biborțeni, Zăpada Mieilor, Cărbunarilor, Heliului, Simeria, Trifești, Văliug și Zeletin. Pentru a demara efectiv lucrările de reabilitare a acestor artere mai trebuie obținute autorizațiile de construire,” mi se transmite spre corecta informare a cititorilor, sătui să tot dea ca proști-n gropi.
Dacă Administrației conduse de Clotilde Armand i-au trebuit trei săptămâni să răspundă la întrebările simple ale “României libere,” cea de la sectorul 4, doar 24 de ore.
La Mărțișor, nu mai e ca-n poveste
“La momentul transmiterii prezentei cereri de informații publice, Sectorul 4 al Municipiului București nu mai are în administrare nicio arteră de circulație neasfaltată și/sau fără conexiune la utilitățile de bază,” ni se transmite spre cunoștință. Dar pentru că vigilentul nostru ochi a mai descoperit și câteva căi, altele decât cele de sub „arborii de liliac” din curtea lui Tudor Arghezi, prea scurt tunși pentru gusturile noastre, ni s-a replicat: „Pe raza admnistrativ-teritorială în care avem competențe legale, mai există însă câteva situații precum cele la care v-ați referit, însă acestea sunt regăsite în interiorul unor proprietăți private, cum ar fi ansamblurile rezidențiale, caz în care autoritatea locală nu poate lua măsurile specifice.” Ne-am lămurit? Nu prea.
Totul e cu european în coadă
Revenind la scrierile pline de giuvaieruri stilistice ale administrației de la “Unu,” într-un domeniu bituminos, consemnăm: „ Străzile amintine sunt numai un prim pachet dintr-un program mult mai amplu prin care ne-am propus să aducem toate străzile din Sectorul 1 să fie demne de o capitală europeană.” Nu putem să nu ne trăznească gândul contemplativ, pardon, comparativ cu Timișoara – Capitală Europeană a Culturii – 2023, împopoțonată recent cu o grădină suspendată, mai pe placul progresiștilor, mari admiratori de ridicări de forme fără fond.
“Suntem în curs de elaborare a Documentației Avizare a Lucrărilor de Intervenție (DALI) pentru numai puțin de 140 de artere care necesită lucrări urgente de asfaltare, de reabilitare a infrastructurii rutiere sau de introducere a canalizării și alimentării cu apă, dintre care pentru 106 străzi documentațiile sunt în fază avansată de elaborare. Pe măsură ce vom finaliza aceste documentații le vom supune aprobării Consiliului Local Sector 1,” mai spune departamentul de comunicare al Primăriei condusă de Clotilde Armand.
VOCILE LUMII
Clotilde Armand
Primar al Sectorului 1
„Asfaltarea, reabilitarea și modernizarea străzilor din această zonă administrativă reprezintă o prioritate pentru mine și echipa mea. Este inacceptabil ca în secolul XXI, într-o capitală din Uniunea Europeană, să mai existe artere în care locuitorii să nu aibă acces la standarde minime de civilizație. (…) Încă mai avem drumuri de pâmânt și străzi care nu au mai văzut reparații din 2009”, a declarat primarul Sectorului 1, Clotilde Armand, după adoptarea în Consiliul Local Sector 1 a documentațiilor pentru primul pachet de 13 străzi care vor intra în reabilitare.
Acorduri cadru, dar mai sunt 67 de străzi neasfaltate în sectorul 1, cel mai bogat sector al Capitalei
O veste bună e că s-a semnat un acord cadru pentru modernizarea și repararea întregii infrastructuri urbane pe care Primăria Sectorului 1 o administrează, ni se mai transmite prin bunăvoința Departamentului de comunicare al Primăriei. În baza acestui acord vor putea fi asfaltate, reabilitate sau modernizate peste 1.000 de străzi din această zonă administrativă.
Ni se mai precizează că, în conformitate cu datele oficiale, mai sunt 67 de străzi neasfaltate, în sectorul 1.
La sfârșitul anului trecut, Primăria sectorului 4 a surprins printr-un anunț că a semnat contracte de peste 120 de milioane de euro din fondurile PNRR, doar într-o singură zi, pentru reabilitarea termică a blocurilor de locuințe.
Record de blocuri reabilitate termic, în sectorul 4
În perioada 2020-2023, Primăria sectorului 4 a făcut investiții din diverse surse financiare. În ultimii doi ani, au fost recepționate lucrări de reabilitare termică în cazul a 67 de imobile. “Utilizând sume disponibile prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), la nivelul Sectorului 4 al Municipiului București se află în diverse stadii de execuție alte 201 blocuri de locuințe,” se precizează în răpunsul oferit ziarului nostru de către Direcția de comunicare a primăriei condusă de Daniel Băluță.
115 blocuri au fost anvelopate, în perioada 2020-2023, în sectorul 1. Conform informațiilor furnizate de către reprezentanții Direcției Investiții, Primăria Sectorului 1 are în desfășurare proiectul pentru creșterea performaței energetice a blocurilor de locuințe demarat în anul 2009, conform Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 18/2009.
Pentru a-și menține simbria de verde, din interbelicul dezvoltator, Primăria Sectorului 1 construiește unsprezece blocuri de locuințe performante energetic, destinate tinerilor din comunitățile marginalizate și grupurilor vulnerabile ale Sectorului 1, dar și specialiștilor în sănătate și educație, raportat la cererile și necesitățile de la nivel local. Finanțarea în valoare totală de 165,6 milioane lei va fi asigurată prin Planul Național de Redresare și Reziliență,” ne mai spune Primăria sectorului 1.
Deci o primărie, cu un buget de patru ori mai mic, reabilitează dublul numărului de clădiri.
Egali la Anghel Saligny
În cea ce privește Programul de dezvoltare, cu bani românești, Anghel Saligny, un program care s-a dovedit eficient pentru administrațiile locale, cele două primării, una condusă de un social-democrat cu performanțe notabile, iar cealaltă de un userist notoriu, accesările sunt cam de aceleași “anvelope financiare.” Primăria sectorului 1 “de verde” va începe construcția unei stații de epurare și de tratare a apei, printr-un proiect în valoare de 35 de milioane de lei.
“Prin programul guvernamental Anghel Saligny, Sectorul 4 al Municipiului București a accesat o sumă de aproximativ 25 de milioane de lei, bani cu ajutorul cărora a fost întregit bugetul necesar construirii pasajului rutier „Europa Unită,” din intersecția dintre bulevardele Alexandru Obregia, Metalurgiei și Turnu Măgurele. Pasajul „Europa Unită”, în cazul căruia a fost depășit deja pragul de 75% din totalul lucrărilor de executat, are ca scop decongestionarea traficului din sudul Capitalei și reducerea poluării,” ni se mai transmite de la sectorul 4. Acesta va putea concura de departe, din punct de vedere arhitectural și al siguranței, cu marile astfel de proiecte de mare infrastructură, din cele mai importante capitale europene. Construcția va avea peste 650 de metri lungime și câte două benzi pe fiecare sens de circulație. În plus, va răspunde tuturor cerințelor și celor mai noi reglementări rutiere impuse în domeniu.
Pasajul Unirii, cuiul lui Pepelea
Sectorul 4 al Municipiului București și-a asumat responsabilitatea lucrărilor de punere în siguranță și de consolidare a Pasajului Unirii, respectiv a Planșeului Unirii, preluând aceste sarcini de la Primăria Municipiului București. Lungi comentarii s-au iscat. După principiul “mai bine nu faci nimic, ca să nu greșești,” Nicușor Dan a desfăcut șampania, când Daniel Băluță și-a asumat lucrarea, finalizată într-un timp record.
Având ca prioritate majoră siguranța cetățenilor, odată cu luarea în administrare a celor două obiective de infrastructură, începând din luna aprilie a anului 2022 și până la data prezentei, au fost efectuate expertizele tehnice (de punere în siguranță și de consolidare a Pasajului Unirii, respectiv de consolidare a Planșeului Unirii), a fost realizat Studiul de Fezabilitate și Caietul de Sarcini în vederea demarării procedurilor de licitație publică pentru proiectarea și execuția lucrărilor, demersuri ce nu au mai fost întreprinse, de altfel, până acum,” mai transmite Primăria sectorului 4.
Accidentele au umbrit lucrarea.
Încălcările regulilor de circulație sunt regula, nu excepțiile de la regulă
“Pentru a diminua la maximum posibil numărul eventualelor incidente similare, autoritatea locală, în colaborare cu specialiști din cadrul Universității Tehnice de Construcții București, ai Poliției Rutiere, precum și cei din cadrul Comisiei Tehnice de Circulație de la nivelul Primăriei Municipiului București va implementa până la sfârșitul lunii martie, cel târziu, măsuri suplimentare de protecție și semnalizare la intrările în Pasajul Unirii, constând în panouri de avertizare, senzori de detectare a înălțimii maxime admise, camere video, semafoare, benzi rezonatoare. Însă, indiferent de câte mijloace de semnalizare și protecție se vor utiliza, ignorarea regulilor de circulație și a sistemelor montate va genera, în continuare, incidente de natura celor ce au avut loc în intervalul septembrie 2022 – ianuarie 2023,” ne spun specialiștii rutieri.
În ceea ce privește solicitarea pietonilor pentru a putea trece prin Pasajul Podului Constanța, potrivit informațiilor furnizate de către reprezentanții Direcției Investiții din cadrul Primăriei Sectorului 1, ni s-a spus că acesta nu se află în administrarea Primăriei sectorului 1, ci a SCNFR S.A. – Infrastructură, cu toate că în urmă cu vreo patru ani, în mandatul Gabrielei Firea, a fost reabilitat pentru traficul rutier.
VOCILE LUMII
Daniel Băluță
Primarul sectorului 4
“Sectorul 4 al Municipiului București este campion absolut în România în cazul absorbției de fonduri nerambursabile disponibile prin PNRR, pentru reabilitarea termică a imobilelor cu locuințe colective și a clădirilor în care funcționează creșe, grădinițe și școli. Urmare a proiectelor depuse în cadrul sesiunilor de finanțare, autoritatea locală a accesat nu mai puțin de 1,6 miliarde de lei, reprezentând aproximativ 80% din totalul sumelor puse la dispoziția UAT-urilor pentru acest tip de lucrări.
