Ne apropiem de sfârșitul vacanței de două săptămâni în care președintele Klaus Iohannis și guvernul său i-au trimis pe toți elevii care învață în școli de stat.
Spre deosebire de șeful statului, nu toți elevii au avut posibilitatea de a vizita țări calde, precum Egipt, așa că s-au plimbat pe unde au putut, pe aici, prin țară, prin oraș, prin cartiere, unde COVID-19 este în floare, unde incidența este foarte departe de a se apropia măcar de pragul de 6 cazuri la mia de locuitori, sub care s-ar mai putea ridica din restricții.
Astfel, sunt șanse foarte mari ca mulți elevi să fi preluat virusul, iar, de luni, să-l aducă în școli.
Avem o certitudine, ce ne-a fost servită, la începutul acestei săptămâni, de ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu: că de luni se redeschid unitățile preuniversitare de stat pentru cursuri în format clasic, cu prezență fizică.
Nu știm însă pentru cât timp vor putea fi menținute deschise.
Având experiența începutului anului școlar în curs, e normal să fim tentați să credem că după cel mult două săptămâni, se va trece la o masivă închidere a unităților de învățământ.
În luna septembrie, reprezentanții Ministerului Educației subliniau că nu școlile sunt sursa de infectare, elevii venind cu virusul din vacanța de vară.
Știm de la un fost șef de stat că “iarna nu-i ca vara”.
De aici probabil că ar trebui să înțelegem că nici vacanța de toamnă – iarnă nu e ca cea de vară și că nu se răspândește în acceași proporție coronavirusul.
Unii specialiști ne-ar putea spune că virusul se răspândește chiar mai rapid acum, dar oricum nimeni nu-i asucltă.
E clar că virusul nu se răspândește când vacanța este girată de la Palatul Cotroceni.
Într-adevăr, dacă virusului i-ar fi necesară pentru incubare o “peroadă” la fel de îndelungată precum cea necesară șefului statului pentru rostirea unui discurs, nu am avea motive de îngrijorare legate de răspândirea în colectivitate.
