Recent, am însoțit o delegație de activiști ai societății civile la Washington pentru a informa membrii Congresului cu privire la brutalitatea continuă purtată de Rusia asupra Ucrainei. După ce am vorbit cu Nancy Pelosi, am văzut că ținea în mână niște mărgele de rugăciune dăruite de un preot ucrainean din DC. Am folosit această ocazie pentru a-i sugera o mișcare directă, dar necesară: sancționarea liderului Bisericii Ortodoxe Ruse.
Unii ar putea considera noțiunea de a viza liderii religioși ca o depășire dincolo de lumea politicii. Dar Patriarhul Kirill, sau pentru a folosi numele său laic, Vladimir Mihailovici Gundyaev, a căzut departe de a fi un slujitor al lui Dumnezeu și servește, în schimb, drept un braț bellicist al campaniei continue de atrocități a Kremlinului în Ucraina. Liderul septuagenar a susținut „operațiunea militară specială din Donbas” a Moscovei (termenul oficial orwellian pentru campania sa criminală în toată țara) ca fiind justificată și chiar sfântă. El s-a referit la victoria electorală a lui Vladimir Putin din 2012 drept „un miracol al lui Dumnezeu”. Pur și simplu, el este unul dintre cei mai înalți politicieni din țară, cu excepția numelui.
Pe 10 aprilie, Gundyaev le-a cerut adepților săi să se unească în jurul autorităților pentru a ajuta la respingerea inamicilor, externi și interni. În timp ce, într-o predică din 6 martie, el a descris războiul ca parte a unei bătălii metafizice între aparentele valori tradiționale orientale și decadența și imoralitatea occidentală. Potrivit lui Gundyaev, litania de viol, crimă și jefuire asupra civililor ucraineni neînarmați trebuie să fie scuzată, deoarece la Kiev are loc o paradă a mândriei gay o dată pe an. El a mai spus că „adevărul lui Dumnezeu” este că Rusia și Ucraina împărtășesc o moștenire națională și spirituală – făcând ecou credinței lui Putin că Ucraina nu este o națiune suverană.
Societatea rusă nu consumă doar narațiunea pro-război împotriva unui „guvern nazist” mitic de la Kiev, ea devine acum însetată de sânge împotriva tuturor ucrainenilor. Într-un discurs neîntrerupt, chiar înainte de lansarea invaziei, Putin, însuși, s-a referit la Ucraina ca fiind „o parte inalienabilă a propriei noastre istorii, cultură și spațiu spiritual.” Kremlinul transmite acest mesaj prin Gundyaev – și alți preoți care au binecuvântat rachete și care au fost îndreptate spre Crimeea și Siria – pentru a face întreaga societate rusă complice la crimele lor de război.
Gundyaev nu ar trebui să aibă voie să călătorească liber în jurul lumii pentru a răspândi mesajul de ură al Kremlinului. Averea lui zvonită de mult timp, despre care jurnaliştii ruşi şi internaţionali cred că a fost depusă în bănci şi active de peste mări, ar trebui examinată imediat şi confiscată. În calitate de majorete șef al regimului rus, este derutant că până acum a scăpat de sancționare.
Și în afară de omul, însuși, trebuie să ne ferim de toată racheta. Americanii și europenii ar trebui să se gândească și mai mult dacă vor să permită în continuare birourilor Bisericii Ortodoxe Ruse – folosite de mult timp ca bază pentru spioni și activități subversive – să funcționeze pe teritoriile lor. Este o coincidență faptul că cel mai nou stat membru NATO, Muntenegru, a văzut proteste de stradă în creștere și tensiuni provocate de biserica susținută de Moscova? Având în vedere represiunea bisericii din timpul comunismului, mulți cred încă că există o relație între clerici și serviciile de informații care a rezistat testului timpului.
Aceasta nu este doar o plângere ucraineană. Așa cum Rusia a devenit un stat paria, biserica sa este, în mod similar, marginalizată de unele dintre cele mai înalte autorități spirituale din întreaga lume. În 2019, Patriarhul Ecumenic Bartolomeu – șeful Bisericii Ortodoxe globale – a recunoscut Biserica Ortodoxă a Ucrainei ca independentă de Patriarhul Moscovei. Bartolomeu a condamnat pe 27 februarie războiul lui Putin ca fiind o „încălcare a drepturilor omului” și „violență brutală împotriva semenilor noștri”. Pe 16 martie, Papa Francisc a mustrat retorica beligerantă a lui Gundyaev spunând: „Odinioară se vorbea și în bisericile noastre de război sfânt sau de război drept.Astăzi nu putem vorbi așa.”
Biserica Ortodoxă Rusă modernă acționează ca o agenție de comunicații pentru regimul lui Putin, vânzând atacul neprovocat al Moscovei asupra Ucrainei credincioșilor ca un instrument de putere soft. Biserica și statul merg mână în mână și, adesea, oligarhii sar și ei în vagon. În ianuarie 2014, Gundyaev a fost însoțit de Konstantin Malofeyev, un aliat arhiconservator al lui Putin și fondatorul Tsargrad TV, un post de televiziune ortodox. Mai târziu, Malofeyev i-a spus unui jurnalist: „A fost o rugăciune a tuturor oamenilor: ca Sevastopolul să facă din nou parte din Rusia. Voia Domnului.” Departamentul de Justiție l-a acuzat pe Malofeyev de încălcarea sancțiunilor în legătură cu finanțarea separatismului în Crimeea.
În epoca sovietică, nenumărate biserici au fost distruse și zeci de mii de preoți executați. În 2022, forțele ruse ne bombardează bisericile și ne ucid preoții. Scopul este să ne distrugem identitatea, dar credința noastră rămâne imobilă. Vor fi mulți adepți ortodocși ruși care sunt dezgustați de necazurile lui Gundyaev – și într-adevăr un număr mare de clerici au criticat fără precedent războiul Rusiei în ultimele săptămâni. Dar Occidentul trebuie să trimită un semnal puternic că oricine, inclusiv cei care pretind să-L slujească lui Dumnezeu, care facilitează acțiunile fără Dumnezeu ale forțelor ruse din Ucraina nu vor rămâne nepedepsiți. Gundyaev este în mod evident un ticălos lui Putin, iar stilul său de viață și bunurile ar trebui vizate în consecință.
