Presa mainstream începe să aducă argumente în susținerea ideii că Ucraina a pierdut războiul și trebuie să înceapă negocieri de pace. Dacă se obține ceva, e cel mult un armistițiu – un război înghețat, zic ele, la fel ca noi – cei din Clubul de Gândire GOLD – încă de la începutul conflagrației. Cerberii de la CNA își vor cere scuze? Nu trebuie să retragă amenzile, ci doar să dea o masă.
Pe vremea când spuneam că Ucraina nu poate învinge Rusia, eram făcuți putiniști de către liota de idioți utili propagandei occidentale. Am fost înjurați, stigmatizați, dați la câini. CNA ne-a dat cohorte de amenzi.
Iată că zilele trecute, Washington Post, o publicație progresistă cumpărată recent de miliardarului Jeff Bezos, scria ceea ce spuneam noi încă de la începutul războiului: “opţiunile preşedintelui Volodimir Zelenski, cu privire la ce să facă în continuare – şi cu atât mai puţin, cum să câştige războiul – variază de la rău la și mai rău,” astfel a comentat Isabelle Khurshudyan, corespondentul din Kiev al ziarului american.
Până și UM-urile de presă românești încep să recunoască dezastrul din Ucraina
UM Gigi Tv a completat: “Conform unei analize făcute de un expert militar polonez, armata rusă „își permite să piardă” în acest moment între două – patru brigăzi pe lună. Astfel, pentru a ține linia frontului, ucrainenii ar trebui să elimine sau să distrugă în fiecare lună cel puțin 17.000 de militari ruși și cel puțin 4.000 de echipamente de luptă (în special tehnică grea: blindate, avioane, camioane, sisteme antiaeriene etc.). Analiza arată că ucrainenii, pur și simplu, nu au această capacitate, în condițiile în care, pe zi ce trece, forțele Kievului se împuținează și au din ce în ce mai puțină muniție.” “Situația e fără ieșire,”comentează pitpalacii, care se dădeau de ceasul morții că Rusia va fi înfrântă, într-un Stalingrad pe invers.
E de tot râsul lumii, să-i urmărești azi pe purtătorii de epoleți din studiourile tv, cum se tânguie de grija Ucrainei, fără să vadă dezastrul creat țărilor europene, prin întinderea corzilor războiului de către partenerul american. Sunt aceiași care comentau tremurul mâinii lui Putin, nemiluitele „boli” ale liderului de la Kremlin și relatau cu înflăcărare despre ”iminenta ofensivă ucraineană.”
Marea victorie trâmbițată de vuvuzelele regimentelor de presă a devenit marea înfrângere premeditată, jelită la ore de vârf și de maximă audiență de corifeii atacurilor de tip Darts.
Doar cei care n-au citit istoria sunt în stare să repete greșelile trecutului, asta dacă ar fi să-l mai scoatem la lumină și pe eminentul Nicolae Iorga. Napoleon și-a trimis la moarte aproape 800.000 de soldați, invadând o Moscovă părăsită și cu fântânile otrăvite, după modelul moldovenesc al lui Ștefan cel Mare. La cotul Donului, Wermacht-ul, împreună cu diviziile maghiare și cele românești, a pierdut câteva sute de mii de soldați, în ceea ce s-a numit Blocada Stalingrad.
Argumentele înfrângerii Ucrainei erau scrise în cărți, dar limbuții n-au vrut să vadă evidența. Era prea aspră comanda: „Ucideți adversarul mediatic!”
Vulpoiul de la Kremlin a răbdat nu doar insultele, ci și condamnările așa-ziselor tribunale occidentale. Mișelește, a așteptat la cotitura istoriei. Parcă s-a inspirat din măcelul de la Oarba de Mureș, unde generalul rus Serghei Trofimenco a trimis la moarte sigură unsprezece mii de soldați români, fără artileria de protecție din spatele frontului. Era în toamna anului 1944. România întorsese armele împotriva Germaniei naziste, dar degeaba. Ostașii români au fost carne de tun, într-un nemilos război. Așa și azi, a topit bruma de prosperitate a Europei, așteptând după colț.
Revenind la analiza experților militari, care prevăd prăpădul pentru armata ucraineană, mai trebuie amintit că Zelenski, în disperare de cauză, a redus vârsta recrutării, de la 27 de ani, la 25, printr-o lege recentă, estimând că ar mai aduna 150.000 de combatanți. Exodul tinerilor ucrainieni este imens. Ei pot fi găsiți, în mică parte prin cluburile bucureștene, dar în marea dinamică a fițelor, prin cele de la Ibiza sau Cannes. Merge șeful administrației de la Kiev să-i adune cu arcanul?
De ce atâția morți? Calea cea mai scurtă era Minsk 3
Repetăm obsedanta întrebare, pusă la începutul războiului din Ucraina: nu era mai bun un acord Minsk 3, propus de Angela Merkel, prin care Ucraina să renunțe la 20% din teritorii?
Printr-o acoladă de crimă-n masă, se ajunge tot acolo. De ce au trebuit să moară sute de mii de militari ruși și ucrainieni? Cum de ce? Există cel puțin trei motive, de un cinism impardonabil. În primul rând, pentru ca oligarhii buni ai lumii să pună ghearele pe terenurile, silozurile și porturile ucrainene, în al doilea, să rupă Europa de resursele ieftine de hidrocarburi și – în al treilea rând – să întărească industria de apărare americană.
Insidioasa cursă a înarmării statelor membre ale NATO a sleit economiile europene. Cinic vorbind, bătrânul continent era bun, în timpul Războiului rece, pentru a fi tampon între SUA și URSS. Astăzi, acest rol îl joacă Ucraina, stat care va spăla mulți bani de acum înainte și va dezvolta cele mai cumplite bande de crimă organizată, după modelul celor din America de sud, controlate și azi de CIA. La explozia de insecuritate din vecinătate, țările din fostul bloc răsăritean vor cumpăra blindate, avioane de luptă, radare scumpe, firește, de la americani. Tinerii vor renunța la gleznuțele goale și la pensări de sprâncene, învățând mersul cadențat. E un ciclu al istoriei. După un Pax Americana, vine un Vax civilizația.
Oare de ce s-a stârnit războiul cu Rusia, când disputele teritoriale erau deja negociate?
Absurdul n-a avut niciodată limite. De-a lungul vremurilor, războaiele au avut ca scop fie restabilirea sferelor de influență, fie îmbogățirea magnaților din industria de armament.
Europa începe să putrezească sub mărețul eșafod, ridica de partenerul strategic. “America n-are prieteni, ci doar interese,” parcă așa se spunea cândva.
Cu cât întârzie momentul capitulării Ucrainei, cu atât sporii groazei se vor întinde într-o imensă ciupercă a sărăciei.
Războaiele fericesc un grup restrâns de profitori, în timp ce marea masă suferă, dar și plătește costurile înarmărilor.
Vocile lumii
Papa Francisc
Într-un interviu recent, Papa Francisc a recomandat Ucrainei să aibă curajul să ridice steagul alb și să înceapă negocierile de pace. „Nu vă fie rușine să negociați înainte ca lucrurile să se înrăutățească,” a recomandat pontiful în vârstă de 87 de ani, într-un interviu acordat unei televiziuni elvețiene, potrivit The Guardian.
