La data de 29 decembrie 2023 Austria, România și Bulgaria s-au angajat, printr-o declarație comună, să continue eforturile comune de combatere a migrației ilegale (măsuri și angajamente complementare) semnând un acord Schengen.
Ca urmare a acestui acord, toate țările membre ale Uniunii Europene au aprobat sâmbătă seara intrarea parțială a României şi Bulgariei în spaţiul Schengen. Austria, ultima ţară din UE-27 care se opunea acestei măsuri, şi-a ridicat veto-ul. Intrarea României și Bulgariei în Spațiul Schengen pe calea terestră nu are încă o dată certă.
Astfel, cetăţenii români vor putea călători liber pe cale aeriană în interiorul Uniunii Europene şi în statele asociate Schengen (Islanda, Liechtenstein, Regatul Norvegiei şi Confederaţia Elveţiană), fără control la frontierele interne aeriene dintre România şi aceste state. Același lucru se aplică și controalelor de la frontierele maritime.
Citește și Impactul Acordului Schengen asupra României: Avantaje și Dezavantaje
Totodată, ”vizele naționale de scurtă ședere emise de Bulgaria și România înainte de 31 martie 2024 rămân valabile pe perioada lor de valabilitate, în scopul tranzitului prin teritoriul altor state membre sau al șederii intenționate pe teritoriile lor care nu depășesc 90 de zile într-o perioadă de 180 de zile, în măsura în care au recunoscut astfel de vize de scurtă ședere în aceste scopuri”
Iată ce prevede Acordul:
”1) Consolidarea în continuare a protecției la frontierele externe ale UE Bulgaria și România ar trebui sprijinite în continuare în protejarea frontierelor externe ale UE – un efort întreprins în beneficiul UE27:
● Prezența FRONTEX la frontiera bulgaro-turcă ar trebui să fie cel puțin triplată; în plus, ar trebui sporită prezența polițiștilor de frontieră FRONTEX la frontiera sârbă/bulgară.
● Sprijin financiar substanțial acordat de Comisia Europeană pentru protecția frontierelor externe bulgare și românești (extinderea supravegherii frontierelor: de exemplu, vehicule de teren, drone, sisteme electronice de supraveghere, gard de întreținere).
● Stabilizarea proiectelor-pilot la frontierele externe (BG-TK și RO-SER) și angajamentul de a trece la un aranjament mai structural (de exemplu, un plan de acțiune comun sau o declarație cu Comisia Europeană și agenții).
2) Întărirea controalelor la frontierele terestre dintre Bulgaria și România, precum și de către România la granița cu Ungaria (de exemplu, echipe multilaterale pentru măsuri compensatorii care creează un sistem multi-filtre pentru a aborda în continuare migrația neregulamentară)
3) Să lucreze împreună pentru a limita mișcările secundare în conformitate cu dreptul Uniunii, în special prin angajamentul de a aplica rapid și diligent în întregime acquis-ul Dublin, prin retragerea imediată a tuturor solicitanților de azil pentru care Bulgaria și România sunt responsabile în conformitate cu Regulamentul Dublin ( și viitorul Regulament privind managementul azilului și migrației), fără limitări (în special în ceea ce privește numărul de persoane care urmează să fie repatriate într-o lună), prin reluarea beneficiarilor de protecție internațională în BG și RO precum și prin garantarea rapidă (max. 3 zile lucrătoare) răspunsuri la cererile de preluare/preluare a sarcinilor. În prezent, acest lucru este relevant în special pentru solicitanții de azil afgani și sirieni.
Procedând astfel, recunoaștem importanța unui sistem de azil funcțional pentru funcționarea spațiului Schengen; În plus, transmitem semnalul că solicitanții de azil nu își pot alege țara de destinație și că cererea lor de azil va fi procesată de statul membru responsabil.
4) Desfășurarea de consilieri în documente (inclusiv consilieri austrieci) pentru zborurile relevante pe aeroporturile din Bulgaria și România; controale la fața locului la sosirea în Austria, în conformitate cu dreptul Uniunii.
5) Angajamentul de a discuta în 2024 asupra unui spațiu Schengen funcțional și lucrări pregătitoare pentru măsuri compensatorii la granița cu România și Bulgaria.
Ridicarea frontierelor aeriene
● Decizie care urmează să fie adoptată în decembrie 2023 cu data intrării în aplicare pentru frontierele aeriene în conformitate cu modificarea orarelor de zbor, de exemplu, martie 2024.
Ridicarea frontierelor maritime
● Decizie care urmează să fie adoptată în decembrie 2023 cu data intrării în aplicare pentru frontierele maritime la fel ca și pentru frontierele aeriene.
Pas înainte
Angajamentul de a discuta în 2024 o dată pentru o posibilă ridicare a controalelor la frontierele terestre, în funcție și de implementarea cu succes a tuturor măsurilor și angajamentelor complementare (punctele 1-5) care să conducă la o îmbunătățire semnificativă a situației migratorii din Austria.
Declarație a Comisiei cu privire la Proiectul de Decizie a Consiliului privind aplicarea integrală a prevederilor acquis-ului Schengen în Republica Bulgaria și România
Comisia consideră că, pentru a ajuta Bulgaria și România în protejarea frontierelor externe ale Uniunii, este important, pe de o parte, să se asigure prezența consolidată a polițiștilor de frontieră, inclusiv a ofițerilor de documente de nivel avansat în aeroporturi, a frontierei europene și Corpul permanent al Gărzii de Coastă, în special la granițele dintre Bulgaria și Turcia și între Bulgaria și Serbia. Pe de altă parte, va trebui să se acorde în continuare sprijin financiar substanțial din partea Uniunii pentru protecția frontierelor externe bulgare și române pentru a consolida controlul la frontieră. În plus, proiectele-pilot dezvoltate de Bulgaria și România la frontierele externe s-au dovedit eficiente și merită să fie transformate în aranjamente mai structurale.
Comisia reamintește că funcționarea spațiului Schengen va continua să fie discutată în 2024 în cadrul Consiliului Schengen, în cadrul ciclului de guvernanță Schengen. Eforturile de cooperare operațională vor continua să fie asigurate cu sprijinul coordonatorului Schengen.
Această declarație o completează pe cea făcută de Bulgaria, România și Austria.”
Pentru a putea scăpa de controalele rutiere în Spațiul Schengen, România trebuie să îndeplinească toate aceste condiții și obligații. Progresele în acest sens sunt monitorizate de către Comisia Europeană, iar decizia finală privind admiterea României în Spațiul Schengen este luată de către Consiliul Uniunii Europene, la propunerea Comisiei Europene și cu aprobarea Parlamentului European.
Ce au declarat politicienii Opoziției:
„România nu are de ce să accepte jumătăţi de măsură ca mari victorii. Românii merită să intre în Schengen, total, nu pe bucăţi. Şi-au câştigat acest drept cu multă muncă şi seriozitate. Politicienii români care au gafat în ultimele luni pe acest subiect, cei care s-au împăunat cu laurii victoriei atunci când ea nu există trebuie să răspundă politic şi să explice public, transparent, cu ce noi condiţii neplăcute vine la pachet aderarea parţială din martie 2024”, a declarat Cătălin Drulă, liderul USR.
„Demnitatea României în UE depinde de calitatea reprezentării noastre la nivel european: suntem trataţi ca cetăţeni de mâna a doua pentru că aceasta este calitatea politicienilor noştri din Consiliul Uniunii. Aşadar, domnule Ciolacu, v-o spun direct: se putea mult mai bine. Demnitatea românilor nu era obiect de negociere. România nu trebuie să rămână la mâna Austriei sau a altui guvern din Uniunea Europeană. Adevărul amar după negocierile dumneavoastră este că Austria a primit dreptul de a controla şi condiţiona prezenţa României în Europa în schimbul promisiunii că turiştii români vor sta cu cinci minute mai puţin la vamă în aeroport”, a conchis liderul REPER Dacian Cioloş.
„După mult amatorism şi bâlbâieli de ultim moment ale guvernului României, iată că aseară s-a votat decizia: intrăm (parţial) în Schengen!”.
„Pentru început cu frontierele aeriene şi maritime iar pentru cele terestre există doar un angajament de a discuta în 2024. Nu e suficient, dar e mai bine decât nimic. Detaliile le găsim în decizie.
1. Ridicarea controalelor în aeroporturi şi porturi se va face la 31 martie 2024.
2. Austria, România şi Bulgaria au semnat o declaraţie cu 5 angajamente:
I. Controale sporite la frontierele cu Turcia şi Serbia. Aici nu este nicio problemă;
II. Controale multi-filtru la frontierele terestre între România-Ungaria şi Bulgaria-România. Aici nu este deloc bine pentru că în loc să eliminăm controalele pentru tirurile de marfă, le amplificăm;
III. Preluarea rapidă a azilanţilor care intră prin România sau Bulgaria. Nu e o problemă pentru că deja avem această obligaţie prin regulamentul Dublin;
IV. Ofiţeri de control austrieci şi europeni în aeroporturi dar şi controale inopinate în aeroporturile din Austria. În principiu, nicio problemă, controalele inopinate sunt deja posibile; important e să nu se facă abuzuri iar inopinatele să devină regulă;
V. Angajament de a discuta funcţionarea Schengen în 2024. Deja era pe agendă;
3. Important: angajament de a discuta în 2024 o dată pentru aderarea cu frontierele terestre în funcţie de progresul pe cele 5 elemente”.
Alin Mituţa subliniază că „este prea puţin” şi că „România putea obţine un calendar mai precis pentru ridicarea frontierelor terestre în 2024”.
„Una peste alta, e o veste bună faptul că facem acest prim pas concret către Schengen însă problema frontierelor terestre, cele mai importante, rămâne de rezolvat”, a mai declarat europarlamentarul REPER, Alin Mituța.
„Nu este niciun cadou, nu este nicio consolare. Este o cedare inacceptabilă a autorităților române”, a spus Tomac, la postul B1 TV.
„Eu vreau ca Ministerul de Interne să rupă acest pact al tăcerii și să prezinte cetățenilor români conținutul acestui acord pentru că România este stat suveran, a semnat un Tratat de aderare la UE și Acordul Schengen spune foarte clar că intri în spațiul Schengen când îndeplinești toate criteriile”.
„Toate aceste reguli inventate în timpul jocului și încercări de a ne prezenta de către Austria o situație de normalitate, o mare favoare pe care ne-o face mi se pare că trăim într-un teatru al absurdului și este inacceptabil această abordare. Această secretomanie și prezentarea unor jumătăți de adevăruri drept mari realizări mi se pare o sfidare fără margini și ministrul de Interne are obligația să iasă public să le explice cetățenilor români ce a semnat, ce a negociat, în numele statului român pentru că România îndeplinește toate criteriile și noi avem nevoie de un calendar limpede când intrăm aerian și când intrăm terestru.
În caz contrar orice angajamente este împotriva intereselor a 20 de milioane de cetățeni români și a tuturor celor care produc valoare economică în această țară. Nu văd raționamentul pentru care trebuie să cedăm inutil să ne bucurăm de ceva ce ne aparține și ne este oferit în etape prezentându-ne o mare victorie. Nu este nicio victorie, este o cedare inutilă”, a concluzionat europarlamentarul și liderul PMP, Eugen Tomac.
„Un surogat numit „aero-Schengen” ni se prezintă ca o mare victorie! Fals! Chiar şi în ultimele ore ale anului 2023, Marcel Ciolacu şi PSD au continuat să îi amăgească pe români. Din nou, cu aceeaşi escrocherie pe care au inventat-o şi care se intitulează „aero-Schengen”. România nu intră în Schengen cu drepturi depline, ci doar cu sferturi de măsură! Ăsta este adevărul! Deschiderea spaţiului maritim şi aerian european pentru România nu înseamnă o apartenenţă deplină la spaţiul Schengen. Este doar o fărămitură aruncată de austrieci pe care Marcel Ciolacu şi PSD ne-o prezintă, în miez de noapte (cum altfel să lucreze PSD-ul), ca fiind o mare victorie. Nu e nicio victorie! Dar, ca nişte escroci veritabili ce sunt cei din coaliţia condusă de Marcel Ciolacu, au impresia că românii se vor duce după fentă şi le vor închina ode. Complet greşit! În momentul în care românii vor vedea că trebuie să stea pe mai departe la cozile kilometrice din vămi, când transportatorii vor fi umiliţi în continuare la frontierele de intrare în spaţiul Schengen adevărat, pierzând milioane de euro anual, atunci tot mirajul acestui surogat de Schengen pe care ni-l vând azi Marcel Ciolacu, PSD şi PNL se va destrăma”, arată George Simion, liderul AUR.
