O știre apărută în “Paginile de media,” citită seara, mă trezește dimineața în deplin coșmar. Se făcea că sunt chemat la proces, ca martor al acuzării, într-un dosar de pe vremea ”Perfectului acrobat,” Leonte Răutu, tartorul culturii și al libertății de exprimare din anii terorii staliniste. Eu ar fi trebuit să acuz de deviaționism o serie de intelectuali români, în numele comitetului de stat al sovieticilor de la București.
Suntem în 2021. Cafeaua de dimineață mă întremează. Mă șterg la ochi, dar mă mănâncă nasul, semn că cineva mă bate (o zicere din popor). O muscă se pune pe cap. Dacă trag cu tiripliciul, îmi zbor creierii. Prefer să rămân doar tulburat.
Crima de a pune la îndoială democrația din America
Știrea din “Pagini de media” sună cam așa: Mircea Toma, fost jurnalist, membru al CNA, formulează o somație publică, un fel de panou, pus în vechimea imediată cu înscrisul tovărășesc:“scuipați, aici!” împotriva postului de radio Gold FM, pe motiv că moderatorul Cozmin Gușă a fost lipsit de obiectivitate, atunci când a pus la îndoială democrația în America.
Micul avertisment dat unui post minuscul ca audiență se poate constitui în preludiul unei noi aventuri. Diviziile de fake-news sunt pregătite să marginalizeze vocile independente.
Soldații noului dispozitiv de luptă, porecliți fact-checkeri, scule ale marelui Big Brother, au puterea de a tăia limba slobodă.
Despre coșmarul din vremea jdanovistului
Coșmarul suna cam așa: tovarășii Alexandru Rosetti, Ion Iordan, Alexandru Graur lucrau la o serie de teze lingvistice. Conduceau un institut celebru. Au fost aduși în beciurile CC-ului, pe motiv că au desfășurat activități dușmănoase de limbă. Pentru că nu puteau pedepsi cuvântul, apărat și de constituția lor de trei blide și un polonic, activiștii comuniști mă puneau să recunosc elementele dușmănoase care compun grupul deviaționist. Acest lucru a rămas în imaginarul meu, după ce am citit biografia “perfectului acrobat,” care a organizat sistemul de cenzură de la noi. Biografia sartrapului e scrisă de Vladimir Tismăneanu. Frecatul la ochi, mă dumirește. Cum poate fi posibil ca sculele cenzurii să fie refolosite cu aceeași putere de abraziune, în anii democrației?
Citește și: Persoanele care se vaccinează primesc tichete de masă de 100 lei
Ani de zile, scriitori, profesori, învățători au fost acuzați de deviaționism de la linia partidului sovietic.
Iată că, după jumătate de secol, istoria se întoarce ca paharul gol de la masa lui Cîțu sau precum plinul nebăut de aqua chiorensis a lui Ciolacu, liderul care se face că se opune noului Răutu.
Somația formulată nu ar fi ciudată, dacă nu ar fost propusă de Mircea Toma, fost ziarist la “Academia Cațavencu,” o instituție de bune moravuri și slobodă la gură.
După parcursul său democratic din societatea civilă, care nu e militară, vorba lui Mitterand, accederea în poziția nouă de inchizitor ar fi haioasă, dacă nu ar fi tragică.
Nu știu dacă “vocea sau doar talentul” de dascăl la inteligenții lor, mai puțin inteligenți decât ai noștri, l-a recomandat să fie ceva ce în trecut părea imposibil: un cenzor.
Să reluăm! Acuza fostului academician este că moderatorul, școlit în SUA, pune la îndoială democrația din America.
Să înțelegem că noua directivă a ca neînchinații să fie puși la index. Tătucul Stalin ar fi invidios de cum a evoluat tehnologia stigmatizării.
În zadar îl ai pe Alexis de Tocqueville în brațe, nu găsești sala de judecată
Dacă m-aș constitui în parte vătămată, în procesul de la CNA (opt din nouă votanți au sărit în apărarea Unchiului Sam), le-aș amintit juraților că Alexis de Tocqueville a fost primul intelectual public care s-a îndoit de procesul democratic din America. “Niciun guvern liberal, energic și înțelept nu ar putea ieși vreodată din sufragiul unui popor de servitori,” avea să spună, într-un puseu de sinceritate. Cu brother-ul Tocqueville la subțioară, aș putea lupta împotriva oricărei cuceriri revoluționare: cum ar fi libertatea înțărcuită de pe facebook sau twitter, când agenți necunoscuți te trimit săptămâni în beciurile necuvântului, pe motiv că ai încălcat standardele.
Altădată liber, astăzi mare lider al progresismului, Toma se reinterpretează. S-a re-evaluat, după perioada activismului civic, la una dintre organizațiile cu multe granturi trans-oceanice.
Învinuitul Gușă n-a fost anunțat. Exact ca-n anii terorii, când te luau brigadierii pentru fapta abominabilă de a nu fi lăudat partidul, așa s-a trezit și el cu pedeapsa.
N-au trecut nici cincizeci de ani și bolșevismul se reîntoarce prin cuceririle revoluționare ale noilor practici și tehnologii.
Ce diferență e între vechea securitate, care te băga la beci și cea de azi care te judecă, fără dreptul la apărare?
Nu știu pe niciun suspendat de pe rețelele sociale, în numele edictului “fake news,” noua foarfecă de zdrelit dinții și de tăiat limbile ascuțite, care să fi avut acces la dosarul său de “condamnat” de supremul orient al standardelor.
Mai mult, oligarhii Marelui Democrat al Lumii, care s-a obișnuit să ia banii pe tablele inteligente, dar să nu livreze marfa, încurajează pe stil nou turnătoria. Cu cât mai mulți te raportează la Judele Robot, cu atât mai multe zile de condamnare primești.
Emilia Șercan, laureata ambasadei, cântă pe aria calomniei
Prezentă la unul dintre sindrofiile Marelui Licurici, Emilia Șercan a dat exemplul „României libere,” care taie anchetele despre Victor Ponta de pe site. Noroc de prezența colegului Mihai Diac, care a atenționat-o sec pe „jurnalista independentă,” că aduce acuze, fără probe. Calomniază. Tot rămâne ceva…
Culmea, totul se întâmplă în numele Sfântului Ideal Democratic. Și vă rog, nu vă mai luați de șapca Unchiului Sam, bătrânul atât de așteptat de zeci de generații!
Dați-i ultimii bani, întindeți-vă limbile, pe post de preș, el e excepționalul, ce nu poate fi lovit nici măcar cu o floare. Și luați libărcile din pădurile lui și puneți-le în insectarul numit „fact-checker.” Nu se știe când vin noile volgi să vă salte în crucea nopții, doar că l-ați visat urât pe Unchiul Sam.
Ofițerii standardelor sunt nepoții brigadierilor
În zadar am citit în tinerețe “Democrația în America,” dacă nu știm ritualul închinării. Ferice de noii influenceri, că nu merg prin ploaie și nu li se aud ropotele pe epoleți.
CIA e tot securitate, aveam să-i spun unui inteligent american, încă de pe vremea când acoperiții lui Măgureanu zburdau prin media liberă. După semnarea parteneriatului strategic, aceștia au fost preluați, cu rețea cu tot, și avansați la excepțional: influenceri. Aplauze pentru urcarea lor în grad, dar securistul tot securist rămâne, chiar dacă își ia solda de pe Langley. Firește că persoanele de față se exclud.
Vocile lumii
Gheorghe Piperea
Avocat
“Valorile progresiste, care încarcerează miliarde de utilizatori ai digitalului, sunt capricii ale unor ai unor führeri ai internetului si excese de zel ale armatelor de turnători, ciripitori și „verificatori ai faptelor”, pe care nu i-a mandatat nimeni cu atribuția de a judeca deviaționiștii și dizidenții (conspiraționiștii, negaționiștii, teroriști”, a afirmat Gheorghe Piperea, potrivit Cotidianul.ro