O ploaie torențială de jumătate de oră este suficientă să transforme mașinile în gondole și străzile în canale de navigație. Autoritățile, ne-am obișnuit, dau vina pe vreme și pe infrastructura de secole, care nu mai face față. Dar noi, ce vină avem? Ne uităm spre cer sau spre cei pe care i-am ales, crezând în aceleași promisiuni de campanie electorală care vin ca un torent și se pierd în catacombele unor decizii care ascund incompetența și suficiența. Cică și gradul de civilizație al românilor lasă de dorit, nu numai natura potrivnică. Numai ei nu sunt de vină! Pentru că au dreptul ofensatorului!
Am văzut în weekend un litoral transformat în Veneție. Așa, și? Veți spune. E prima dată? Nu! Aflați că sunt mari orașe inundate la fiecare ploaie torențială. Reșița se scufundă chiar şi după niște ploi care nu sunt însemnate cantitativ. Oamenii se uită neputincioşi cum șuvoaiele intră în curți și case, le iau mașinile și doboară copaci.
Primarul fost și actual al Reșiței a explicat și cauzele: “La noi sunt trei tipuri de probleme. Prima este legată de localizarea oraşului, pe vale. Sunt versanţi destul de abrupţi, care antrenează apă pe care nu o poate capta nici un sistem pluvial, pentru că nu e dimensionat să preia atâta apă, în termen scurt. A doua problemă e subiectivă şi ţine de anii 2014, 2015, când s-au astupat cu asfalt cămine pluviale şi nu au mai fost deschise. Noi suntem în faza în care facem investigaţii, pentru că ele trebuie să fie poziţionate la circa 50 de metri unul de celălalt, încercăm să le ghicim pe unde au fost şi să le descoperim. O altă problemă, tot de ordin tehnic, care din păcate e în Reşiţa, dar sunt convins că e în toate oraşele din România, în multe zone se amestecă apa menajeră cu apa de ploaie, ceea ce duce la refulări pe conducte şi se crează o adevărată nebunie. Cam astea sunt cauzele”. Bun până aici! Dar, știți ceva? Erau cauze identificate acum 5 ani. Și au rămas identificate!
Primarul de Caransebeș vorbea despre tăierile de păduri care influenţează foarte mult. “Nimeni nu se gândeşte la originile acestei probleme, toată lumea dă vina pe administraţia locală şi pe sistemul de canalizare. Sistemele astea, când au fost construite, nu au fost calibrate pentru situaţii de genul asta. Mai e problema şi a faptului că lumea nu e civilizată şi aruncă în canale şi WC-uri tot felul de lucruri care pur şi simplu înfundă sistemul. Toate astea dau imagina totală a situaţiei”. Așadar, vina e împărțită între natură, autorități locale și noi, ceilalți.
Trebuie să ai capacitate de captare, suntem cu toți de acord. Nu ştiu cum vom reuşi acum să mai facem aşa ceva prin oraşe, pentru că e infrastructura construită peste. Și problema e pasată de politicieni spre specialiști.
De-a lungul timpului, milioane de euro pagube s-au strâns, din cauza inundațiilor, casele oamenilor au fost duse de viituri, terenurile agricole au fost inundate…
Dar, ce să vezi, există soluții și nu de azi de ieri…. Orașele-burete! O soluție care folosește natura, adică infrastructura verde și sisteme de drenare. Aplică asta China, confruntată de-a lungul anilor cu inundații devastatoare, se aplică și în Europa sau Nigeria. Un astfel de oraș nu presupune doar plantarea mai multor copaci, extinderea parcurilor sau îmbunătățirea canalizării, spun cei de la euronews.green. Administrarea apei într-un oraș presupune izolarea străzilor, astfel încât o parte din apă să fie drenată, iar altă parte să fie evaporată. Apoi, acoperirea clădirilor cu spații verzi care pot capta apa.
Kongjian Yu, arhitect chinez, peisagist și inginer de dezvoltare urbană spune că trebuie regândită infrastructura urbană, pentru a face față mai ușor acestor evenimente. “Un oraș proiectat pentru a prioritiza controlul apei va fi util, nu doar pentru administrarea și stocarea apei, ci și pentru specii de păsări și plante care pot crea un spațiu recreațional foarte bun pentru cetățeni”.
Nanco Dolman, care lucrează pentru compania olandeză de inginerie civilă Royal Haskoning, a declarat că „design-ul ecologic poate fi mai mult decât acoperișuri verzi sau păduri de ploaie, poate fi un mod revoluționar de a regândi textura unui oraș.”
Pe când la noi, măcar gândul unui astfel de proiect? Dar, decât să alegem asta, mai bine dublăm despăgubirile din bugetul statului pentru victimele inundațiilor. Familiile şi persoanele singure afectate de inundaţii, vor primi și în acest an ajutoare de urgență din partea statului. Recent, o hotărâre de Guvern a fost modificată printr-o alta, HG 998/2023, în sensul dublării bugetului alocat, de la 7.000.000 lei, la 14.000.000 lei.
Așadar, există bani pentru efecte și lăsăm înecate cauzele, că e prea multă bătaie de cap cu asta și cu asigurările facultative pentru locuințe, care se nasc timid în niște campanii și pier, la fel de timid.
