Au fost publicate primele rezultate ale celei de-a doua sesiuni de Bacalaureat, mai urmează soluționarea contestațiilor și, gata, cei din Ministerul Educației se pot bucura că au scăpat de acest examen și în acest an.
Avem o rată de promovare jenantă a examenului maturității, chiar dacă este vorba de sesiunea a doua, 30,3%, dar satisfăcătoare pentru actuala conducere a Ministerului Educației, care se poate mândri cu o cifră nu cu mult mai mică față de cea înregistrată anul trecut, în sesiunea similară.
În rest, situația generală rămâne aceeași: cei care sunt responsabili de soarta învățământului românesc își scutură mâinile că au scăpat și de sesiunile de anul acesta, în timp ce însemnătatea Bacalaureatului scade continuu.
Faptul că s-au înregistrat aproape 6.000 de absenți și la cea de-a doua sesiune a examenului maturității din acest an și că am avut un procent extrem de scăzut al absolvenților de liceu care s-au înscris la prima, este doar începutul.
Autoritățile centrale par să ignore trendul descendent pe care îl urmează interesul absolvenților de clasa a XII-a sau a XIII-a, în ultimul deceniu.
Să nu ignorăm faptul că o parte însemnată a celor care s-au înscris la acest examen au mizat pe legea hazardului: dacă norocul le aduce o medie de promovare, bine; dacă nu, oricum nu e panică.
Putem concluziona, deși ministerul de resort face tot posibilul să ascundă astfel de cifre, că mult mai bine de jumătate dintre absolvenții de liceu nu mai sunt cu adevărat interesați să obțină o diplomă de Bacalaureat.
Prin urmare, a scăzut considerabil și interesul pentru învățământul superior.
Cu toate că marile universități de stat se întrec în știri în care se mândresc cu numere record de candidați înscriși la admitere, iată că au mai rămas locuri libere, chiar și la buget, pentru sesiunea de toamnă.
De asemenea, universitățile și conducerea Ministerului Educației evită să menționeze că de preocuparea de a obține o diplomă de studii superioare în țara noastră sunt interesați mai mulți străinii, atrași de taxele mai mici de școlarizare, și românii trecuți de 25 de ani, decât actualii adolescenți.
