Cele două partide şi-au făcut un titlu de glorie din sloganul „Vrem spitale, nu catedrale!“
La Înviere, peste tot, mulţi tineri. Doar undeva prin nordul Angliei, câţiva însiropaţi de duhul din sticlă au vrut să scoată dopul din uşa unei biserici. Dar şi un Bulai, iulică, nu altul, care a văzut în Înviere un fake-news, rostogolit de apostoli după ce au mituit străjerii, a stârnit bătăi de cruci şi scuipături în piept.
Omul cărat în zadar la Biserică a interpretat cum l-a dus pe el mintea capitolul din Biblie legat de ademenirea străjerilor. Nefiind cu cele sfinte, nu ştie că aşa-numita plată a fost un mesaj din partea lui Iisus către mironosiţe, atunci când le-a apărut întrupat în carne şi oase. Slăbit la carne şi moale de oasele spinării, Bulai – din noua poveste – stă drept în faţa electoratului său care nu vrea mitre şi nici pronaosuri. Acolo unde joint-urile şi hetărelile sunt noile
opiumuri ale popoarelor.
Dar să revenim la necreştini. Laboranţii sistemului au năşit în eprubetele din pădure mai întâi un partid al unui şantajabil. Apoi, şi-au trimis progenitura la plimbare, după ce formaţiunii înstelate i s-a făcut de către Autoritatea Electorală Permanentă dosar penal. Desigur, că nici azi, cei care luptă cu hoţia (altora – n.a.) nu a lor, nu au fost chemaţi niciodată la Parchet.
Aşa-i în tenisul de azi. Doar nealiniaţii o iau în freză. Cei cu ciungă în păr şi cu alamă pe umeri devin cu Ordin pe unitate apostolii anticopruţiei. Acum două secole erau sectanţii revoluţiei proletare.
Nu râdeţi. Înainte, pe vremea lui Marx, fiul de bogătaş ce nu şi-a mutat fundul să se ducă vreodată la lucru, în Opera sa de căpătâi „Capitalul“ prevestea resurecţia proletarilor, ca noua clasă conducătoare. Atunci, operatorii lui de calcul şi de metafizica revoluţiei permanente îşi ziceau, după numele profetului, marxişti. Aveau să domine peste ani, graţie unui precursor al lui Cioloş, jumătate din mapamond.
Astăzi, proletcultiştii USR-Plus nu-şi zic nici danbarnişti, nici cioloşişti. Ci mai simplu: progresişti. Neomarxişti, cică, sună rău, zic alte sondaje. Habarnişti sunt la cele sfinte. Învierea e pentru puterea de înţelegere a progresiştilor (neomarxiştii botezaţi de capelanii credinţei în jihadul permanent), un
fake-news.
Fake e şi ieşeala unor lideri ai formaţiunii aliate în duh şi dop ieri la Bădăcin. Julien, zis Cioloş, pe buletin, a îndrăznit să meargă în satul lui Iuliu Maniu, aproape de casa acestuia, pentru care n-a dat niciun ban pentru refacerea ei când era prim-ministru.
Ştiind cât de firavi sunt ţărăniştii şi cât de duşi la eparhia Bisericii Intelligence sunt urmaşii lui Coposu a cutezat. S-a riscat, cum zic băieţii care s-au predat sistemului. Dar de unde adună necreştinii voturi? Păi simplu. Asemenea Diavolului care se străduie mereu să convingă lumea că el nu există, aşa şi ideologia de sucit minţile neo-iobagilor din multi-naţionale nu recunoaşte că e un afet de tun contra valorilor şi tradiţiilor naţionale.
Cum e turcu’ aşa şi pistolu’ – zicea mereu bunica mea. Dar cum e cioloşul şi danbarnistul, nu pare a fi alt-
ceva decât Pat şi Patachon în crize comiţiale. Totuşi, cine le sunt votanţii?
Pare simplu, dacă n-ar fi modificată genetica urii. Oriunde în lume, există un 10% de frustraţi şi neduşi la biserică. Pe ei şi pe mama lor se bazează grupul neo-marxist – care la fel ca Diavolul se îmbracă la Prada – şi pozează în meclă de salvator.
Nu toţi oamenii au naturelul simţitor. Mai ales când sunt într-o transă de ură şi de trosnit tastele, precum trosneau bătrânii altă dată brazda cu plugul.
Ce le lipseşte noilor iacobini ai cauzei internaţionalizării Anticorupţiei, aşa cum e în planul multianual, este armata obligatorie. Cât de fraiere pot fi victimele acestor hoarde ocupante şi de loc ocupaţioniste de nu redeschid centrele de recrutare.
Mofturoşii şi îmbatistaţii ar deveni şi ei mai umani. Mai bărbaţi. „Drepţi, înainte culcaţi!“