De Neda Korunovska și Zeljko Jovanovic
Balcanii de Vest – Serbia, Albania, Macedonia de Nord, Kosovo, Muntenegru și Bosnia și Herțegovina – se află la o răscruce, confruntându-se cu o lipsă acută de forță de muncă calificată, care amenință competitivitatea economică și supraviețuirea pe termen lung a regiunii. Un procent ridicat dintre firmele intervievate de Banca Mondială în 2021 au declarat că sistemul educațional nu furnizează competențele necesare pentru piața muncii actuală.
Dubla provocare a îmbătrânirii populației – Serbia, de exemplu, este de așteptat să piardă peste 40% din populația activă până în 2050, în timp ce alte țări din regiune vor pierde între 20% și 25% – și emigrarea continuă reduc populația activă, lăsând multe locuri de muncă neocupate și industriile luptând să mențină productivitatea. În acest context, discriminarea pe scară largă împotriva grupurilor vulnerabile, cum ar fi muncitorii romi, agravează problema, la fel cum o face și digitalizarea, care exclude mulți salariați cu venituri mici, blocați în locuri de muncă care oferă puține oportunități de a-și dezvolta competențele, în timp ce abordările tradiționale, precum forța de muncă ieftină și reducerile de taxe, nu mai sunt suficiente pentru a aborda problema.
Cu toate acestea, în mijlocul acestei crize a forței de muncă, o soluție este ascunsă la vedere: romii. Fiind cea mai tânără și dinamică populație etnică din regiune, comunitățile rome sunt multilingve, adaptabile și antreprenoriale. Investițiile în împuternicirea lor economică nu doar că pot ajuta la rezolvarea deficitului de forță de muncă, dar pot genera și venituri publice semnificative, pot combate stereotipurile înrădăcinate și pot promova o incluziune socială mai mare.
Câți tineri romi există în Balcanii de Vest? Conform celor mai recente date disponibile, 355.000 de romi trăiesc în Balcanii de Vest. Se estimează că numărul real este de trei ori mai mare, deoarece sondajele oficiale rareori iau în considerare etnia. Între 14% și 29% dintre toți noii intrați pe piața muncii în Serbia vor fi romi până în 2035.
Un paradox al forței de muncă
Balcanii de Vest se confruntă cu un paradox: în ciuda unor rate ridicate ale șomajului, există o lipsă semnificativă de muncitori calificați. Această situație rezultă dintr-o piață a muncii subperformantă, unde prea multe persoane sunt descurajate să caute muncă din cauza salariilor mici și a nepotrivirii între competențe și locurile de muncă disponibile, iar economia informală lasă atât muncitorii, cât și economiile vulnerabile.
Reducerea populației de vârstă activă complică și mai mult problema. Emigrarea către țări precum Germania, Austria sau Italia, care promit oportunități mai bune, a crescut cu 10% în ultimul deceniu, în special în rândul tinerilor, o cincime din populația Balcanilor de Vest trăind acum în străinătate, în mare parte în UE. Numai Serbia este de așteptat să piardă peste 40% din forța de muncă până în 2050, cu alte țări din regiune confruntându-se cu scăderi similare.
În același timp, sistemele educaționale din regiune nu reușesc să echipeze tinerii cu competențele necesare pentru piața muncii. Mulți tineri – între 16% și 33% dintre cei cu vârste între 15 și 24 de ani – din Balcanii de Vest sunt clasificați drept NEET (persoane care nu urmează nicio formă de educație, nu sunt angajați și nu urmează cursuri de formare), o situație și mai gravă în rândul romilor, două treimi dintre aceștia aparținând acestui grup. Prejudecățile și discriminarea în procesele de angajare exclud în continuare romii din oportunitățile de muncă, în ciuda potențialului lor de a contribui semnificativ la economie.
Citește și: Rememorarea tragediei și rezistenței: Comemorarea Holocaustului Romilor și Sinti la Auschwitz
Romii ca soluție
O soluție la aceste provocări constă în investirea în comunitatea romă. Romii sunt grupul demografic cu cea mai rapidă creștere în Balcanii de Vest, ponderea lor pe piața muncii urmând să crească semnificativ în anii următori. De exemplu, până în 2035, între 14% și 29% dintre toți noii intrați pe piața muncii în Serbia vor fi romi.
Estimările Băncii Mondiale sugerează că integrarea romilor pe piața muncii ar putea genera câștiguri economice substanțiale. Numai în Serbia, creșterea productivității ar putea aduce între 314 milioane și 1,28 miliarde de euro pe an, în timp ce beneficiile fiscale rezultate din creșterea taxelor și reducerea asistenței sociale ar putea varia între 78,1 milioane și 317 milioane de euro anual.
Excluderea romilor de pe piața muncii, pe de altă parte, riscă să compromită sustenabilitatea fiscală a regiunii. Experiența Slovaciei, unde Fondul Monetar Internațional a avertizat cu privire la stagnarea economică fără creșterea ocupării forței de muncă în rândul romilor, femeilor și persoanelor în vârstă, servește drept un avertisment.
Oportunități de investiție
Acum este momentul să valorificăm oportunitatea de a investi în comunitățile rome. Deficitul de cont curent al Balcanilor de Vest a scăzut semnificativ, oferind o flexibilitate fiscală nouă pentru a investi în programe inovatoare de formare. În plus, Facilitatea de Reformă și Creștere a Uniunii Europene pentru Balcanii de Vest oferă 2 miliarde de euro sub formă de granturi și 4 miliarde de euro în împrumuturi concesionale, oferind sprijin financiar fără precedent regiunii.
Citește și: De ce reconstrucția incluzivă a Romilor din Ucraina postbelică va fi o palmă pentru Putin
Neda Korunovska
Vicepreședinte pentru Analiză și Rezultate, Fundația Romă pentru Europa
Neda conduce portofoliul fundației care sprijină advocacy-ul destinat influențării procesului decizional public, furnizării de servicii și răspunsurilor statului la acte de ură și violență. Între 2015 și 2024, ea a supravegheat activitățile de advocacy la Biroul Inițiativelor Roma al Fundațiilor pentru o Societate Deschisă (Open Society Foundations). Anterior, a condus think tank-ul macedonean Reactor – Cercetare în Acțiune, a coordonat programul juridic al Fundației pentru o Societate Deschisă din Macedonia (2006–2011) și a lucrat pentru Asociația Baroului American (American Bar Association).
Zeljko Jovanovic
Președinte, Fundația Romă pentru Europa
Zeljko Jovanovic este președintele Fundației Rome pentru Europa. Între 2010 și 2024, a fost directorul Biroului Inițiativelor Roma al Fundațiilor pentru o Societate Deschisă. Este președintele consiliului de administrație al Institutului European Rom pentru Arte și Cultură și, de asemenea, membru al Consiliului European pentru Relații Externe și al Institutului Aspen. Înainte de a se alătura Fundațiilor pentru o Societate Deschisă în 2006, a lucrat pentru Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) și pentru Catholic Relief Services. A condus, de asemenea, o organizație de bază romă, un radio comunitar, campanii civice și politice și a mentorat și format manageri, avocați și lideri.
