Inspectore, să nu o supărăm pe doamna ministru!

Este chiar interesant de văzut ce mesaje vor ajunge pe biroul mi­nisterial, având în vedere că inspectorii numiți pe fili­eră de partid nu ar dori să o dezamăgească pe Ecaterina (Cati, pentru cunoscători).

“Nu am mai pomenit așa ceva”, “asemenea abrambureală nu a mai fost niciodată”, “habar n-are cum funcționează o școală” sunt câteva dintre discuțiile dintre dascăli, dar care nu ar trebui să ajungă la ministru, din punctul de vedere al inspectorilor – „Nu putem să o supărăm”.

Mesajele din partea inspectoratelor trebuie formulate altfel: „Doamnă (mai demult se folosea tovarășă) ministru Ecaterina Andronescu, savant de renume mondial, viziunea dumneavoastră este una revoluționară, care ne bucură și ne entuziasmează”. Așa ar suna mai bine.

Ce vrea șefa Învățământului să schimbe

Ministrul Andronescu vrea într-adevăr să schimbe semnificativ sistemul de învățământ preuniversitar, invocând adoptarea modelului finlandez.

Una dintre măsurile pe care “șefa de la Politehnică” vrea să le impună în învățământul preuniversitar este înlocuirea profesorilor de la clasele a V-a și a VI-a cu învățători sau profesori pentru învățământul primar, așa cum sunt numiți acum. Chiar din titulatura acestora iese o confuzie, urmând să avem profesori pentru învățământul primar la gimnaziu. Argumentul Ecaterinei Andronescu în favoarea acestei idei este trecerea bruscă, greutatea în adaptare a copiilor, cărora le predă doar învățătorul până în clasa a V-a și apoi dau de profesori diferiți, la fiecare materie. Probabil și de aici, o altă propunere a ministrului, ca învățătorii să predea toate materiile și în învățământul primar, inclusiv educație fizică, religie și limbi străine.

Pe lângă schimbările radi­cale pe care astfel de măsuri le-ar avea în procesul de pregătire a cadrelor didactice de predare, se mai ridică un semn de întrebare. Dacă ministrul Educației se plânge de o trecere bruscă pentru elevi, când aceștia ajung în clasa a V-a, atunci este mai indicat să mutăm această “trecere bruscă” în clasa a VII-a? Adică mai aproape de Testarea națio­nală și de ciclul liceal. Pro­babil că se merge pe ideea că elevii încasează mai bine mai multe “șocuri” în același timp. Asta a înțeles ministrul Educației din sistemul finlandez de învățământ?

Bye-bye, dirigenție!

Și din seria ideilor năstrușnice ale șefei Învățământului mai avem: desființarea dirigenției. Mai exact, Ecaterina Andrones­cu propune ca orele de diri­genție să fie susținute de specialiști în psihologie. Nu ar putea să fie un lucru rău ca psihologii să mai participe la ore de dirigenție, lucru ce se petrece și în prezent, dar eliminarea atribuțiilor de diriginte pentru un profesor lasă mult mai multe lacune în organizarea școlii. Dirigintele nu are doar sarcina de  ține ora de dirigenție. Are, printre altele, și sarcina de a încheia situația anuală a elevilor.

Dar ar fi incredibil ca doamna Ecaterina Andro­nescu, după atâția ani în fotoliul de ministru al Educației și președinte al comi­siilor de specialitate din Parlament, să nu cunoască atribuțiile dirigintelui sau, mai exact, regulamentul de funcționare al învățământului preuniversitar ­(ROFUIP). Sau poate nu ar fi incredibil…

Conform ROFUIP, “profe­sorul diriginte coordonează activitatea clasei din învățământul gimnazial, liceal, profesional și postliceal”. “La numirea profesorilor diriginți se are în vedere principiul continuității, astfel încât o formațiune de studiu să aibă același diriginte pe parcursul unui nivel de învățământ”, mai prevede regulamentul.

Dar mai bine să prezentăm câteva din prevederile importante ale ROFUIP, în privința dirigintelui. Poate ajută pe cineva de la conducerea Învățământului.

Art. 74.  (1) Activitățile specifice funcției de diriginte sunt prevăzute în fișa postului cadrului didactic. 

(2) Profesorul diriginte realizează, semestrial și anual, planificarea activităților conform proiectului de dezvoltare instituțională și nevoilor educaționale ale colectivului de elevi pe care îl coordonează. Planificarea se avizează de către directorul unității de învățământ. 

(3) Activitățile de suport educațional, consiliere și orientare profesională sunt obligatorii și sunt desfășurate de profesorul diriginte în cadrul orelor de consi­liere și orientare, orelor de dirigenție sau în afara orelor de curs, după caz. 

(4) Profesorul diriginte desfășoară activități de suport educațional, consiliere și orientare profesională pentru elevii clasei. Activitățile se referă la: 

a) teme stabilite în concordanță cu specificul vârstei, cu interesele sau solicitările elevilor, pe baza programelor școlare în vigoare elaborate pentru aria curriculară „Consiliere și orientare”; 

b) teme de educație în conformitate cu prevede­rile actelor normative și ale strategiilor naționale, precum și în baza parteneriatelor încheiate de Ministerul Educației cu alte ministere, instituții și organizații. 

(5) Orele destinate activităților de suport educațional, consiliere și orientare profesională se consemnează în condica de prezență a cadrelor didactice conform planificării aprobate de directorul unității. 

(6) Profesorul diriginte desfășoară activități educative extrașcolare, pe care le stabilește după consultarea elevilor și a părinților, în concordanță cu specificul vârstei și nevoilor identi­ficate pentru colectivul de elevi. 

Art. 75. (1) Pentru rea­lizarea unei comunicări ­constante cu părinții, tutorii sau susținătorii legali, profesorul diriginte stabilește cel puțin o oră în fiecare lună în care se întâlnește cu aceștia, pentru prezentarea situației școlare a elevilor, pentru discutarea problemelor educaționale sau comportamentale specifice ale ­acestora.