Așa cum creierului îi place ordinea, societății îi place predictibilitatea! Dacă ne uităm la lucrurile mici care ne înconjoară, vom vedea că ni se pare cât se poate de firesc să ținem lucrurile într-o relativă ordine. Sigur, unii sunt mai dezordonați, dar nici chiar cei care nu sunt fani ai ordinii nu își pun pantofii în frigider!… Luați această propoziție ca pe o glumă, dar permiteți-mi să folosesc această exagerare pentru a sublinia faptul că suntem, ca societate, departe de ceea ce am numi ordine.
O lume civilizată are, așa cum spuneam, un grad foarte mare de predictibilitate. Pe scurt, acest lucru înseamnă să știi ce te așteaptă mâine, și poimâine, dar și săptămâna viitoare sau anul viitor. Mediul de afaceri își planifică investițiile ținând cont de gradul de predictibilitate al țării în care își desfășoară activitatea. Oamenii fac credite bazându-se pe faptul că pe durata derulării unui contract de credit vor putea plăti ratele și vor ști valoarea acestora. Valoarea taxelor și impozitelor joacă, de asemenea, un rol important în deciziile de business sau în cele care angrenează bugetele familiale. Exemplele pot continua și includ aici și planurile de tratament al diverselor suferințe, pacienții având nevoie periodic de medicamente pe care le plătesc.
O societate bine așezată din perspectiva predictibilității are o capacitate de răspuns mult mai mare la eventualele crize decât una care funcționează după legi și reguli haotice, contradictorii și, adesea, făcute pe „genunchi”. O lume care își modifică parametrii de funcționare cu o viteză incredibilă, târând oamenii într-o nemeritată și continuă stare de incertitudine.
De ce nu mai au românii încredere în stat și în clasa politică?
Răspunsul la această întrebare este și complex, dar și foarte simplu totodată. Este complex pentru că statul român este unul foarte mare și foarte stufos. Simplu pentru că deciziile sunt luate în bună-măsură de oameni a căror competență este dată doar de …fidelitatea față de partidul din care fac parte. Din păcate pentru noi, ajung în funcții de decizie oameni total depășiți din perspectiva cerințelor profesionale.
Corupția distruge și corupția ucide! Dar dacă fenomenul corupției ține de zona justiției și a infracționalității, incompetența nu este pedepsită de nimeni. Nu există nicio lege care să pedepsească prostia, nesimțirea sau indolența și slugărnicia. Doamne, domni și domnișoare care nu au nicio legătură cu vreun domeniu profesional, care nu vorbesc nicio limbă străină și pe care nicio companie privată nu le-ar angaja în vreun post în care să ia decizii ajung, prin legăturile lor politice, în funcții de decizie în stat. Iar acest fenomen slăbește statul.
Să vă dau câteva exemple la nivel de principiu. Acum câțiva ani, România avea capacitatea să își producă integral energia electrică de care avea nevoie. Astăzi nu mai poate, deși consumul nu a crescut. Acum câțiva ani, specialiștii din energie vorbeau despre securitate energetică și despre capacitatea țării noastre de a furniza securitate energetică țărilor din jur. Astăzi consumatorii plătesc prețuri incredibil de mari, iar noi nu construim nimic în domeniu. Între timp, îi auzim pe conducătorii noștri la televizor vorbind despre independența energetică a țării… Mă întreb, la cât de gravă este situația, dacă nu cumva prostia a fost dublată de o dorință evidentă de a distruge ceva ce ne aparținea ca popor?
Un alt exemplu, tot de principiu, se referă la agricultură. Toate studiile arată că România are un potențial foarte mare, putând hrăni 80 de milioane de oameni. În loc să hrănim aceste milioane de oameni sau măcar să fim capabili să ne hrănim singuri, suntem dependenți de importurile de alimente. Nu vi se pare acest lucru un paradox?
Vă rog să îmi mai permiteți să fac o comparație plastică. În sistemul de sănătate, atunci când un pacient vine la medic, acesta are un parcurs bine stabilit. Pe acest parcurs întâlnește mai întâi medicul de familie. Apoi – medicul specialist, medicul din spital. Acest parcurs „clasic” nu mai este valabil în cazul urgențelor medicale. Pacientul are un alt parcurs în sistemul de urgență, al cărui scop imediat este salvarea vieții.
Dacă transpunem procedurile din sistemul medical în modul în care lucrează statul în ansamblu, descoperim că avem o permanentă stare de urgență, că statul funcționează mereu cu sufletul la gură. Iar acest lucru nu face decât să ne dea tuturor viețile peste cap.
Cu toții avem dreptul să știm ce ne rezervă ziua de mâine!
În perioada de pandemie, statul român a lucrat extrem de greu, presiunea crizei din sistemul medical suprapunându-se peste dificultățile economice și peste discursurile penibile ale unor miniștri care păreau pierduți în spațiu. Oameni care au luat decizii greșite pe care le plătim și azi, cum ar fi achiziția unui număr prea mare de vaccinuri, pe care azi le aruncăm.
Agresiunea Rusiei în Ucraina a declanșat, pe lângă criza umanitară, o nouă criză economică. Inflația a crescut enorm, prețurile la utilități și alimente – de asemenea. Știm cât costă o pâine azi, dar nu știm cât va costa mâine…
Înțeleg și susțin pe deplin cauza Ucrainei! Este inadmisibil războiul declanșat de Rusia lui Putin. Dar nu înțeleg de ce nimeni, niciun politician de la vârful statului, nu încearcă să diminueze incertitudinea care copleșește societatea românească. Nu înțeleg de ce președintele țării nu se duce la nicio televiziune unde să explice clar și pe înțelesul tuturor ce ni se întâmplă. Nu îi înțeleg pe politicieni – fie aceștia de la putere, fie din opoziție – de ce caută doar foloase politice proprii în toate aparițiile lor publice (mai sunt și câteva excepții, dar prea puține!).
Oameni buni, se vorbește în presă și la televizor inclusiv de pericolul unui război nuclear în imediata noastră vecinătate. În orice condiții, interlocutorul poporului este conducerea țării. Cu atât mai mult în aceste vremuri în care miroase tot mai pregnant a praf de pușcă!
Cum s-ar spune, nu ne ține nimeni de vorbă, nu se străduiește nimeni să ne risipească incertitudinile. Iar acest lucru nu este normal. Avem nevoie de certitudini așa cum un pacient are nevoie de medicamente!
Vă doresc tuturor multă sănătate!
Urmărește România Liberă pe Twitter, Facebook și Google News!
