Am scris și voi scrie constant despre stres pentru că, pe de-o parte, este extrem de periculos, dar, pe de altă parte, avem la îndemână foarte multe instrumente și soluții personale pentru a-l învinge. Este bine să le cunoaștem, este bine să le folosim! Așa că scriu din nou.
Toate studiile medicale dovedesc că stresul și obezitatea fac ravagii lumea modernă. Ambele provoacă daune, uneori iremediabile: de la scăderea rezistenței sistemului imunitar, la boli cum sunt bolile de nutriție, diabetul sau suferințele psihice.
În același timp, observăm cu îngrijorare un alt fenomen: că a crescut incidența bolilor degenerative. În mod normal, creșterea calității vieții ar presupune scăderea incidenței acestor boli. Există un raport direct de proporționalitate între „viața bună” și „viața lungă”. Faptul că în evoluția organismului uman intervine tot mai frecvent acest „scurt-circuit” care vine cu o serie uriașă de costuri – nu doar ale pacientului, dar și ale familiei și chiar a societății care susține schemele de tratament – ar trebui să ne dea de gândit.
Suntem responsabili pentru propria noastră sănătate!
Pentru o viață lungă și de bună calitate, avem nevoie să știm că facem multe lucruri greșit, avem nevoie să învățăm că ne suntem obligați nouă înșine și că doar un mod de viață echilibrat menține organismul uman în acea formă fizică și psihică fără de care bucuria de a trăi dispare.
„Bucuria de a trăi” este puternic influențată de suferința fizică, psihică sau emoțională. Iar „atentatele” la oricare dintre condiții – fizice, psihice sau emoționale – sunt cel mai puternic resimțite de centrul nostru de comandă, creierul.
Iar prima datorie a oricăruia dintre noi este să acționeze în așa fel încât să nu permită tulburarea acestui centru de comandă. Cred că am depășit momentul în care un om suferind trebuie îndemnat doar să meargă la medic și să-și ia medicamentele prescrise de acesta. Suntem într-o altă fază a nevoii de protejare a sănătății – aceea a prevenirii degradării acesteia. Este o chestiune de raționalitate, ne este tuturor la îndemână.
Avem instrumentele pentru prevenție la îndemână. Primul dintre acestea se numește echilibru. Echilibrul conștient, armonia organismului căutat și asumat presupune renunțarea la excese. Orice fel de excese. De la cel alimentar, la cel informațional.
Așa cum excesul de alcool, grăsimi, cafea sau de zahăr afectează sănătatea organismului, așa și excesul de informații negative, cu potențial neliniștitor, dăunează sănătății. Creierul uman înregistrează toate informațiiledin jurul nostru – de la culorile hainelor purtate de călători în autobuz, la sunetul claxoanelor sau la mesajele de pe panourile publicitare sau din mass-media. Unora nu le dă, aparent, atenție. Doar le înregistrează și le adună într-o componentă, să-i spun așa, reziduală. Dar acestea sunt „harnice” și lucrează aproape pe nesimțite.
Dacă cineva ne-ar fi spus acum trei sau patru ani că omenirea va trece printr-o pandemie serioasă și îndelungată, probabil că l-am fi privit cu reținere. Este foarte greu să îți imaginezi situații-limită, chiar dacă ai exercițiul traiului într-o societate așa cum este societatea românească: cu oameni care au resurse puține, cu multă încordare politică sau cu partizanate de tot felul. Toate acestea, bine întreținute de o presă al cărei obiectiv este creșterea audienței, nicidecum informarea corectă și completă a oamenilor. Sau educarea acestora. Iar rețeta cea mai bună pentru creșterea audienței îl reprezintă răspândirea neliniștii – pentru că acest lucru se întâmplă atunci când mass-media fac spectacol din orice, iar cheia de recepție a mesajelor este întotdeauna tensiunea!.
Pentru ca tacâmul să fie complet, internetul a devenit, prin rețelele de socializare, un adevărat câmp de bătălie. Chemați și nechemați, cu sau fără pregătire, defilarea pe aceste rețele este un prilej perfect de manifestare a tot ce este negativ în ființa umană și în comportamentul acesteia. Găsim texte, fotografii sau comentarii pline de furie, insulte sau frustrări. Sigur, găsim și rețete de mâncăruri, case frumoase sau flori și animale de companie. Dar este nevoie de mai multe zile însorite ca să dispară urmele unei ploi si noroiul de-o zi!
„Lâncezeala” este un fenomen care afectează sănătatea.
Într-un articol pe care l-am publicat anul trecut în prestigioasa revistă românească „Viața Medicală” am scris despre un fenomen, un nou sindrom, cum spun medicii care l-au cercetat îndeaproape, și care afectează tot mai mulți oameni la nivel mondial: „languishing”. În traducere liberă, ar însemna „lâncezire” sau „lâncezeală”, dar nu așa cum o cunoaștem în termeni populari. Sindromul acesta descrie o stare emoțională negativă, în care pur și simplu, îți vezi propria viață „prin ceață”. Dispare motivația de a trăi, nu mai întrezărești rostul lucrurilor.
Cercetătorii vorbesc despre „languishing” ca despre un stres cronic cauzat de numărul mare al stimulilor negativi din viață. Un stres care a atins și atinge tot mai mulți oameni. Motivele creșterii recente a oamenilor afectați de acest sindrom sunt multe, dar câteva sunt extrem puternice și de clare. Cel mai important dintre acestea este pandemia de COVID-19, cu afectare cerebrala.
După doi ani de pandemie, tocmai când restricțiile au dispărut, a început un război în vecinătatea noastră. Gradul de incertitudine al fiecăruia, deja mărit de pandemie, a crescut.
Nu este ușor să reziști în fața „pachetului” de neliniști și incertitudini care crește zilnic.
Ce e de făcut? Până să ajungem la un tratament medical (atenție, nu automedicație!), ar trebui să știm câteva lucruri despre forța creierului nostru. Și să învățăm să o folosim. Iar primul lucru pe care putem să îl facem este să discutăm despre starea noastră emoțională. Nu, nu pe rețelele de socializare! Să discutăm cu oameni care ne sunt apropiați, cu familia sau cu prietenii care știm că ne pot înțelege. Primul și cel mai important pas este să conștientizăm că suntem afectați. Și să vorbim despre acest lucru.
Să ne fixăm obiective mici, concrete, în fiecare zi.
Cu fiecare obiectiv îndeplinit ne vom simți mai bine. Obiective mici, la îndemână. Să ni le fixăm în mod conștient și să depunem efortul să le ducem la capăt. Scrieți-le de mână într-o agendă sau pe o foaie de hârtie dimineața, iar după ce le îndepliniți, marcați acest lucru pe hârtie. Scrisul de mână este benefic pentru creier, iar consemnarea îndeplinirii unui obiectiv în scris este un real medicament împotriva angoaselor.
Iată câteva exemple de astfel de obiective: o plimbare în care să facem un anumit număr de pași; să citim un număr de pagini dintr-o carte; să rearanjăm câte ceva prin casă – biblioteca, de exemplu. Sau, de ce nu, cămara sau dulapul de vase. Să ajutăm un vecin sau un coleg. Să facem un cadou unei persoane dragi, chiar dacă nu este vreo sărbătoare sau vreo zi de naștere. Fiecare dintre dumneavoastră poate completa o listă cu astfel de obiective.
Secretul este să nu ne oprim! Să ne gândim și să punem pe hârtie în fiecare dimineață obiectivele zilei.
Vă doresc sănătate și succes în îndeplinirea fiecărui obiectiv!
Urmărește România Liberă pe Twitter, Facebook și Google News!
