Tocmai în momentele când omenirea se considera invincibilă a apărut un micro-organism, o biată moleculă, care ne-a arătat nouă oamenilor cât de firavi putem fi.
Bătălia cu virusul necunoscut, până anul acesta, a schimbat lumea. Ceea ce părea o epidemie de coronavirus locală în Wuhan, o comunitate la mii de kilometri, a devenit o pandemie, ca o consecinţă a globalizării şi a mobilităţii populaţiei, fără precedent.
Nimic nu va mai fi ca înainte, nici în plan economic, nici în plan social.
De la imunizarea în masă, la cel mai restrictiv program de izolare
Cine şi-ar fi închipuit că un grup de civili, care nu sunt militari şi nici oameni politici, conduşi de Neil Ferguson, imbatabilul coatch medical, altul decât antrenorul de fotbal, va întoarce din drum un prim ministru de talia lui Boris Johnson?
În urmă cu o lună, premierul britanic făcea notă discordantă faţă de alte naţiuni. Strategia sa de apărare contra asaltului inamicului nevăzut era imunizarea în masă. A trebuit să realizeze consultantul său medical, Ferguson, împreună cu echipa de cercetători, o planşă despre the day after. Toţi medicii de top i-au spus că dacă nu instituie carantina, va avea garantat 500.000 de morţi până în toamnă. Intransigentul premier, care a reuşit Brexitul, părea inflexibil la început. Dar în cele din urmă a cedat. Iar acum guvernul său e cel mai prudent din lume, în ceea ce priveşte relaxarea de după izolare.
Ce nu face o divizie de generali reuşeşte un medic, caz rar întâlnit în istorie. Nu discutăm despre România, ţară în care politrucii decid, nu epidemiologii.
Dar ce se întâmplă în viitor? Dar în plan imediat?
Se spune pe bună dreptate că atunci când cauţi ploaia dai mai întâi pe institutul de meteorologie britanic şi nu cauţi, ca prin bătrâni, să citeşti în foile de ceapă.
M-am obişnuit, ca-n fiecare dimineaţă, să caut în presa britanică noutăţi din bătălia cu virusul mortal.
Poate că nu există în lume un sistem medical mai bine pus la punct ca NHS-ul, serviciul public de sănătate. În cea mai conservatoare patrii de pe pământ, acolo unde s-au pus bazele capitalismului, spitalele sunt de stat. Poate părea ceva ciudat pentru vreun american sau vreun neamţ care şi-au plătit o viaţă asigurările medicale. Sau pentru vreun român care nu-ţi poate preciza ce e mai bine sau mai rău.
Ca un mic mare amănunt, niciodată nu vei găsi în presa londoneză acuzaţii de malpraxis împotriva medicilor. E o cutumă. De doctori nu te atingi!
NHS-ul pare cel mai performant, dar şi cel mai dotat. Vorba cântecului “You will never be alone.”
Cel mai capitalist stat are cel mai performant sistem public de sănătate
Marele învingător din război, Churchill, nu ştia de unde să înceapă reconstrucţia naţiunii. Atunci, lordul i-a răspuns sec: educaţia şi sănătatea. “Fă un popor sănătos şi bine educat!”
Poate că pandemia nu a fost doar o ameninţare pentru România, ci chiar o oportunitate. Să ne amintim că, atunci când în îndepărtatul Wuhan, molecula cu genom de ucigaş îşi făcea mendrele, ministrul Costache pregătea Ordonanţele pentru privatizarea sistemului public, pentru a face o pârtie largă – la banii publici – instituţiilor private. I-a prins Dumnezeu mâna la uşă! Poate doar Atotputernicul ne-a salvat dintr-un dezastru.
Dar poate că politrucii de ieri şi de azi (unul ca Nicolaescu, sigur nu ştie n.a.) nu cunosc cum e organizat la britanici sistemul care ţine de apărarea ţării, ar trebuie să le povestim despre cum s-a înfiinţat Serviciul Naţional de Sănătate din Marea Britanie.
Conservatorul CHURCHILL a ascultat sfaturile LIBERALULUI Beveridge
După război, marele Winston Churchill s-a sfătuit cu lordul William Beveridge despre cum să salveze imperiul. Deşi unul era conservator, iar celălalt liberal, s-au înţeles ca doi buni prieteni. Marele învingător din război, Churchill, nu ştia de unde să înceapă reconstrucţia naţiunii. Atunci, lordul i-a răspuns sec: educaţia şi sănătatea. “Fă un popor sănătos şi bine educat!”
Foto: William Beveridge
Legenda spune că primul ministru se plângea că nu mai are bani pentru reconstrucţie. Lordul Beveridge i-a recomandat să privatizeze spitalele şi să reformeze învăţământul. “Păi şi cum să fac?” – a întrebat premierul. “Naţionalizează spitalele şi îmbracă-i pe doctori în aur!” Păi şi cu şcolile? A urmat a doua întrebare. “Dă-le, profesorilor, titluri.” Rapid, Churchill a transformat sistemul privat într-unul de stat, deşi era un înverşunat adversar al economiei planificate. Citise F A Hayek, The Road to Serfdom, dar învăţăturile nu l-au ajutat. Poporul l-a “răsplătit” în iulie 1945 cu trimiterea sa în opoziţie. Partidul Muncii al lui Clement Attlee i-a desăvârşit opera fondatoare. NHS-ul este astăzi probabil cel mai performant din lume. Dar cui să-i spui asta în România, ţară în care generalii comandă politicul, iar firmele acoperiţilor sunt lipite, ca marca pe scrisoare, de banii spitalelor?
Dar ce noutăţi sunt de pe frontul COVID-19? Era să uit să spun. De fapt, oamenii, posedaţi de frică, nu prea au chef să audă poveşti din trecut. Îi macină grija pentru viitor.
Testarea în masă, singura soluţie pe termen lung
Savanţii britanici recomandă testarea în masă. Zilele trecute a apărut un document, într-un ziar de mare influenţă, legat de propunerea oamenilor de ştiinţă de achiziţionarea a milioane de teste de la firma elveţiană Roche, care ar da un randament de 100%. Testele ar ajuta la construcţia unui profil imunologic.
De fapt şi Germania a trecut la această măsură de sănătate publică. De unde să ştii dacă nu testezi? România face câteva sute de teste pe zi, iar britanicii, vor face sute de mii, dacă guvernul aplică recomandările savanţilor.
SARS-CoV-2 va fi mai agresiv în toamnă
În altă ordine de idei, aceeaşi cercetători britanici, cu mare influenţă în palatul guvernamental, susţin, fără a avea decât puţine studii despre genetica “gripei spaniole,” că SARS-CoV-2 nu şi-a terminat ciclul existenţei, că în toamnă va apărea şi mai agresiv, recomandând măsuri de prevenţie.
Există o serie de tratamente. Ultimul apărut pedalează mult pe reducerea cheagurilor din sânge. Ultimele ştiri apărute în presa medicală arată că multe decese sunt cauzate trombilor, mai mult decât infecţiei. Savanţii englezi încă nu-şi dau seama care e mecanismul de producere al trombilor, dar recomandă tratamente personalizate cu anticoagulante, extrem de periculoase dacă nu se ştiu alte boli ale pacientului.
Cât despre vaccin e o cale lungă, mai ales că s-au descoperit cel puţin opt tulpini noi în Europa. Mare lavaj s-a făcut cu plaquenil-ul, care a dispărut subit din discuţiile specialiştilor, acest medicament fiind antiinflamator.
Plasma convalescentă, o soluţie
Tot mai multe spitale folosesc plasma convalescentă, menită să slăbească puterea de agresiune a coronavirusului. Mari randamente s-au obţinut. Mulţi cercetători britanici recomandă administrarea sa timpurie, nu ca în recomandările Ministerului Sănătăţii aproape de exit.
Şi pentru că trebuia să rămână şi ceva la urmă, Ramdesivirul, medicamentul „minune” al companiei Gilead din SUA, mult lăudat de către OMS şi miniştrii sănătăţii din Japonia şi China pare că a fost mai degrabă un balon financiar. Cel puţin, prietenii mei, jucători pe bursele americane, şi-au scos pârleala din pierderile acumulate în corona-crise. Încă din ianuarie am recomandat pariaţi pe Gilead.
Sigur că din războiul omenire vs covid ies întărite două entităţi: sistemul de sănătate şi casele mortuare. Umorul englezesc e altul decât cel balcanic, unde jucatul barbutului pe năsălie e urmat de o petrecere de zile mari.
P.S. În „România normală,” un patron de pompe funebre a ajuns manager de spital, prin numirea sa de către ministrul liberal al sănătăţii. Un business bine făcut. Ieri ne-a îngrijit moartea, azi ne îngrijeşte viaţa. Şi banii circulă că-i pandemie. Să vedem ce achiziţii măreţe va face la Neamţ, că în starea de urgenţă câştigători sunt rechinii financiari!
Titlu pe roz:
Cum ţin britanicii linia frontului COVID-19?
