Cu doar 13% din obiectivele PNRR atinse și o creștere economică revizuită în scădere, România se confruntă cu presiuni financiare și necesitatea unor reforme structurale profunde.
Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) reprezintă una dintre cele mai importante oportunități de dezvoltare economică pentru România. În cadrul acestui program, Uniunea Europeană a alocat României 29,2 miliarde de euro, o sumă destinată implementării de reforme și investiții esențiale pentru modernizarea economiei și îmbunătățirea infrastructurii. Totuși, la aproape trei ani de la inițierea PNRR, Comisia Europeană a semnalat că România se află într-o „întârziere semnificativă” în realizarea jaloanelor și obiectivelor asumate. Conform raportului anual depus la Parlamentul European, România a îndeplinit doar 13% din țintele PNRR, fiind necesar ca restul de 448 de obiective să fie realizate în următorul an și jumătate pentru a evita pierderea unei părți semnificative din fondurile europene.
În articolul scris de Victor Bratu pe cursdeguvernare.ro se poate vedea clar situația în care se găsește România. Mai exact, actuala coaliție de guvernare își vede liniștită de campaniile electorale pompoase și ignoră cu desăvârșire bani ce ar veni pe gratis României:
”PNRR a deschis României calea pentru accesa fonduri noi de până la 13,6 miliarde euro sub formă de granturi și 14,9 miliarde euro în împrumuturi în perioada 2021-2026. Aceste fonduri reprezintă 8,8% din PIB-ul României.
Până la data de 31 august 2024, 9,4 miliarde euro au fost plătite României în contul planului său național de redresare – 5,8 miliarde euro granturi și 3,6 miliarde euro credite.
În acest moment, România are încă 19 miliarde euro disponibile sub formă de granturi și împrumuturi din PNRR. Comisia precizează că restul de bani va fi plătit după evaluarea îndeplinirii viitoare, înainte de termenul limită din 2026 stabilit pentru PNRR, a celor 448 de etape și ținte rămase de îndeplinit.
Din perspectiva Comisiei Europene, în acest moment România a bifat 70 dintre țintele și jaloanele asumate, ceea ce reprezintă 13,5% din total.
Pentru atingerea acestor ținte și jaloane România a lucrat 2 ani și jumătate.
Pentru restul de 448 de ținte și jaloane mai este timp doar un an și jumătate.
Potrivit regulamentului Mecanismului de Redresare și Reziliență, investițiile conținute în planurile naționale trebuie finalizate până în august 2026, iar toate plățile trebuie efectuate până la data de 31 decembrie 2026. Spre deosebire de fondurile structurale, PNRR nu va fi extins, sumele necheltuite de statele membre la finalul programului urmând să fie alocate către alte priorități.
Din acest document mai aflăm – în premieră – că România s-a confruntat cu perspectiva blocării fondurilor europene, inclusiv PNRR, din cauza deficitului bugetar. Niciun oficial român nu a vorbit până acum despre această amenințare. Pe data de 19 iunie 2024, Comisia a propus o decizie a Consiliului în temeiul articolului 126 alineatul (8) TFUE ”din cauza eșecului României de a acționa efectiv ca răspuns la o recomandare în cadrul procedurii privind deficitul excesiv din cadrul Stabilitatii. și Pactul de creștere” (adoptată de Consiliu la 18 iunie 2021).
Propunerea a apărut după ce în 2021, înainte de debutul pandemiei, România fusese plasată sub procedură de deficit excesiv și i se recomandase să revină în ținta de deficit de 3% până în 2024.”
Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) reprezintă una dintre cele mai importante oportunități de dezvoltare economică pentru România. În cadrul acestui program, Uniunea Europeană a alocat României 29,2 miliarde de euro, o sumă destinată implementării de reforme și investiții esențiale pentru modernizarea economiei și îmbunătățirea infrastructurii.
Principalele provocări în implementarea PNRR
Blocajele majore în absorbția fondurilor PNRR derivă din mai multe probleme de ordin administrativ, dar și din modul în care se desfășoară achizițiile publice. Lipsa de transparență în atribuirea unor contracte, alături de întârzieri în realizarea obiectivelor-cheie, contribuie la acest ritm lent de implementare. De asemenea, Comisia Europeană a subliniat problemele legate de guvernanța corporativă, în special în ceea ce privește numirea unor conducători ai companiilor de stat. Nerespectarea acestor standarde de integritate riscă să ducă la pierderea a sute de milioane de euro din fondurile alocate, o amenințare reală pentru succesul proiectelor PNRR..
Prognoza FMI: pesimistă
În plus, Fondul Monetar Internațional (FMI) a redus recent prognoza de creștere economică a României pentru anul 2024, anticipând un avans de doar 1,9% din PIB, față de estimarea anterioară de 2,8%. Această revizuire plasează România aproape de coada clasamentului european în ceea ce privește creșterea economică, fiind depășită doar de Ungaria, cu o prognoză de 1,5% din PIB. Deficitul de cont curent, estimat de FMI la 7,5% din PIB pentru România în 2024, este un alt motiv de îngrijorare. România ocupă astfel penultimul loc în regiune la acest capitol, fiind devansată doar de Ucraina, care prezintă un deficit de 8,1% din PIB.
FMI nu este implicat direct în implementarea PNRR, deoarece planul este gestionat de Comisia Europeană. Însă, predicțiile FMI asupra economiei României devin relevante în contextul absorbției fondurilor europene din PNRR din mai multe motive indirecte:
Stabilitatea economică și sustenabilitatea financiară: FMI monitorizează stabilitatea economică a țărilor și emite predicții care reflectă sănătatea economică a acestora.
Presiunea asupra politicilor fiscale și deficitul bugetar: Deficitul bugetar și deficitul de cont curent în creștere subliniază vulnerabilitățile economice care pot împiedica România să îndeplinească jaloanele și să gestioneze eficient fondurile din PNRR. Dacă România nu menține o politică fiscală sănătoasă, aceasta ar putea pierde accesul la fonduri.
Contextul economic general: FMI, prin evaluările sale economice, ajută la trasarea unei imagini de ansamblu asupra economiei românești, indicând provocările ce pot apărea în implementarea unor planuri mari, precum PNRR. Dacă economia întâmpină dificultăți, iar politicile economice rămân slabe, capacitatea României de a realiza obiectivele ambițioase din PNRR poate fi afectată.
