În timp ce sistemul electoral din SUA crește incertitudinea în privința rezultatului și candidații apar suficient de apropiați în sondaje, astfel încât orice rezultat pare posibil, investitorii își îndreaptă atenția asupra economiei și perspectivelor unui an 2025 cu noi provocări.
În vreme ce Kamala Harris are în vedere politici pentru reglementarea unor prețuri și temperarea costului locuințelor, Donald Trump ar plănui măsuri de reducere a taxării și susținere a energiei convenționale. Efectele se vor resimți inclusiv mult mai departe decât granițele SUA, chiar și din pură perspectivă economică, înainte de a lua în considerare liniile diferite de politică externă.
Pentru actualul președinte Joe Biden, care a menținut taxele vamale introduse de Trump, strategia a fost cea de reducere a expunerii la China. Totuși, un al doilea mandat al lui Trump, având în vedere amenințătorul nivel de tarifare cu 60% propus în campanie, ar însemna un efort în direcția „decuplării” de China.
Totuși, aceasta s-ar produce fragmentar, în timp, și cu anumite consecințe la adresa eficienței lanțurilor de aprovizionare și ale prețurilor. În cele din urmă, după o perioadă de tranziție, s-ar atinge un alt nivel de echilibru relativ, dar între timp afectând și state precum Vietnam, Malaezia, Mexic care au operat atât ca intermediari sau „conectori” între SUA și China, cât și ca beneficiari al relocării activelor productive.
Consumatorul ar fi cel care ar duce pe umeri o parte semnificativă din costul ajustării. Europa deja plătește prețul unei lente repoziționări potrivite pentru noul climat industrial, cu decalaje față de vârful digitalizării și tehnologiei AI din SUA și China și cu o severă concurență pe segmentul auto dinspre China. În aceste condiții, continentul riscă să prelungească sau chiar să mărească diferența de creștere economică față de celelalte mari economii.
În plus, slăbirea unor alte piețe emergente înseamnă o luptă și mai grea pentru țările exportatoare din Europa.
Deși economia a surprins favorabil în SUA, cu un avans văzut de Conference Board la 2,5% anul acesta și o creștere de 1,7% anul viitor, în timp ce datele prelucrate de Atlanta Fed arată chiar 3,4% ritm de creștere a PIB în trimestrul al treilea, aceasta nu pare a opri Rezerva Federală din tendința de scădere a dobânzilor.
Mișcarea este posibilă cu retragerea inflației, dar necesară în condițiile unei îndatorări publice în creștere. Peste 35% din veniturile obținute din taxe se îndreaptă către plata dobânzilor datoriei publice, în creștere de la aproape 20% cu 3 ani înainte. Până la urmă, taxele vamale sunt o formă de impozitare, iar politica băncii centrale va încerca să echilibreze balanța.
Dacă Trump favorizează menținerea unor niveluri mai reduse ale taxării individuale după 2025, iar Harris ar permite revenirea la palierele mai ridicate de dinainte de 2017, pare totuși limpede că, sub o formă sau alta, nivelul general de taxare va crește, doar sursa fiind diferită: companiile și cei cu venituri ridicate în varianta Harris, iar importurile în varianta Trump.
Totuși, sunt unele semne de întrebare despre cât de echilibrat ar putea fi bugetul american prin veniturile aduse de taxele vamale. O îngrijorare referitoare la creșterea deficitului susține, pe lângă alți factori, și aprecierea aurului.
Alegerile din SUA, efect și asupra României
În România, spațiul pentru creșteri de taxe ar putea fi amplu, având în vedere estimările pentru deficitul de cash de 8% sau 237 miliarde de lei, cu aproape 10% peste nivelul estimat anterior și ponderea tot mai mare a cheltuielilor pentru plata dobânzilor datoriei publice.
Alegerile ar putea marca ieșirea din starea de expectativă a unora dintre agenții economici și ar putea debloca, de aici, un impuls favorabil, probabil însă mai mult decât compensat de prelevarea, prin taxe, a unor sume necesare aducerii deficitului bugetar pe un trend mai aproape de cel suportabil pe termen mediu lung.
Apropierea alegerilor americane înseamnă un nivel mai ridicat de incertitudine care, la rândul său, afectează economia reală. Componenta de incertitudine într-un sondaj NFIB destinat firmelor mici din SUA a ajuns la 103 puncte, un nivel record.
Un mod de așteptare poate însemna amânarea unor investiții și, pe de altă parte, poate însemna deblocare și un ritm mai accentuat după alegeri.
Istoric vorbind, pe termen mediu și lung, bursele sunt mai sensibile la tendințele economiei reale și ale inflației decât la rezultatul alegerilor. Regimul cel mai favorabil tinde să fie cel al creșterii economice combinate cu scăderea inflației, oferind pentru S&P500 un avans mediu de 3,52% în trei luni.
De data aceasta, cu bursele aproape de maxime istorice și entuziasmul referitor la AI concentrat în Nvidia și radiind spre alți giganți din domeniul tehnologiei, piețele par a culege deja roadele scăderii inflației.
Totuși, anul viitor, componenta de creștere economică ar putea fi mai dificil de îmbunătățit, aducând riscuri suplimentare investitorilor.