Când se discută despre dezinformare, accentul se concentrează invariabil pe surse externe, precum Rusia și China. Cu toate acestea, văzând acest comportament ca o provocare exclusiv străină, ignorăm elefantul din cameră și permitem conducătorilor noștri, aleși democratic, să scape prin alimentarea răspândirii „știrilor false”.
Dezinformarea contemporană este distinctă de propagandă. Nu se bazează nici pe ideologii, nici pe fapte. În multe privințe, se bazează pe o viziune asupra lumii mult mai pesimistă și cinică unde, după cum scrie Peter Pomerantsev despre dezinformarea regimului Putin,
„Nimic nu este adevărat și totul este posibil.”
Scopul dezinformării nu este de a convinge publicul cu un singur mesaj. Mai degrabă, dezinformarea este destinată să confunde oamenii cu mai multe mesaje. Drept urmare, nu are nevoie deloc de ideologie și nici nu se bazează pe fapte. Poate fi aproape orice, motiv pentru care este mult mai periculoasă decât propaganda.
Fără obligația de a cunoaște faptele sau ideile, pur și simplu putem disimina orice fel de informații pentru a confunda publicul. Și este din ce în ce mai mult exploatat pentru câștig politic. Trăim într-o eră în care campaniile politice sunt mai puțin concentrate pe câștigarea inimilor și a minților; mai degrabă, acum campaniile tind să capteze tracțiune prin semănarea divizării și generarea tribalismului.
Dezinformarea creează haos. Publicul devine confuz de ceea ce este adevărat, iar realitatea devine brusc întunecată. Fără informații clare și fiabile, oamenii revin la tribalismul visceral bazat pe narațiunea care le place cel mai mult. Clivajele se adâncesc. Misiunea campaniei de dezinformare este îndeplinită.
Pandemia a dat un impuls periculos relatărilor de dezinformare domestică din lumea democratică.În Ungaria, Viktor Orbán a creat cel mai central imperiu mass-media din Uniunea Europeană, cu peste 400 de posturi de presă, care toate papagalizează mesaje politice similare. Guvernul maghiar și mass-media acestuia au acuzat cu succes studenții iranieni din Ungaria pentru debutul pandemiei, susținând în mod fals că principala sursă a pandemiei este migrația ilegală. Orban și mass-media lui l-au acuzat, de asemenea, pe George Soroș pentru prăbușirea monedei maghiare și au susținut că un critic vocal al tacticii antidemocratice a lui Orban a fost descendent din naziști.
Aceste narațiuni nu sunt numai pentru uz intern: Orbán le răspândește în lumea anglo-saxonă prin intermediul agenției sale de știri V4NA și în Balcanii de Vest prin achiziții media.
Rusia Today, instrumentul de dezinformare finanțat de stat intenționa să deschidă o filială în Budapesta acum câțiva ani. Ministrul rus de externe, Sergey Lavrov, a anunțat planul, iar redactorul șef a fost ales. În cele din urmă, RT a abandonat ideea. De ce? Cel mai probabil pentru că au considerat că nu este nevoie de un astfel de instrument în Ungaria, deoarece mass-media de stat se dezinformează în mod voluntar gratuit. Așa cum a constatat un studiu realizat de Political Capital, narațiunile eurosceptice care reprezintă interesele Moscovei sunt prezente în spațiul mass-media ungar, fără eforturi făcute de Kremlin.
Între timp, în Polonia, mass-media de stat au susținut că primarii din partea opoziției au adoptat politici care contribuie la răspândirea virusului.
,,În același timp, guvernele din Europa Centrală precum Ungaria, România și Bulgaria – pentru a reduce la tăcere vocile critice – au aplicat o pedeapsă mai grea mijloacelor de informare media despre care susțin că răspândesc „știri false”.
Chiar și Statele Unite – cândva un semnalizator global respectat al principiilor democratice și un aliat de încredere al altor state democratice cu gânduri similare – este fruntaș cu campanii masive de dezinformare, în special legate de COVID-19. În timpul pandemiei, care a cunoscut o rată de deces extrem de disproporționată în SUA, am văzut lideri politici aleși în mod democratic inundând discursul public cu dezinformare.
Președintele Trump încearcă să modifice narațiunea pandemiei și a efectelor acesteia, să obțină rezultate politice speciale și să înceapă campania sa de realegere.
În loc să ofere publicului fapte clare și digerabile, el promovează tratamente medicale sălbatice și nedovedite și prezintă surse artificiale de COVID-19 fără dovezi, contrazicând adesea oamenii de știință și agențiile de informații americane.
Trump minte în mod repetat de capacitățile de testare din SUA și fabrică în mod regulat date cu privire la sfera de infecții și decese americane.
Când un jurnalist îndrăznește să-l interogheze cu privire la informațiile pe care le transmite în comunicările sale de presă, devine agitat, pune la îndoială credibilitatea jurnalistului sau a presei și strigă „fake news!”
De asemenea, Trump promovează teoreticieni conspirativi notabili în feed-ul său Twitter.El a acuzat recent un jurnalist greu din MSNBC, Joe Scarborough, de crimă și a pretins că copiii mici interferează cu votarea prin poștă – în efortul de a pune sub semnul întrebării eficacitatea acesteia și de a descuraja alegătorii.
De asemenea, Trump a dat retweet la teorii ale conspirației despre coronavirus susținute de Diamond & Silk, două celebrități ale căror fluxuri de pe Twitter au fost suspendate pentru dezinformare și care au susținut recent că un protestatar în vârstă de 75 de ani din Buffalo era membru al Antifa.
Președintele Trump va continua campania de dezinformare cu scopul de a crea haos și de a împărți constituenții, întrucât politica tribală poate beneficia întotdeauna de mai multă diviziune și polarizare. Confuzia publică și diviziunea pe care o dezvoltă ar putea fi suficiente pentru a-l salva.
Istoric, dictaturile și autoritarii au utilizat eficient tactici de dezinformare sponsorizate de stat, iar liderii aleși politic din democrațiile occidentale i-au condamnat agresiv.
De fapt, guvernul SUA și Uniunea Europeană s-au opus în mod proactiv folosirii unor astfel de tactici autoritare flagrante, deoarece reprezintă o amenințare fundamentală și profundă pentru principiile democratice bine stabilite. Liderii democratici occidentali se opun în general autoritarienilor care și-au înșelat în mod deliberat cetățenii pentru a crea și susține o realitate virtuală: Hitler, Stalin, Pol Pot, iar în secolul XXI, Kim Jung-Un și Vladimir Putin.
Dar brusc, dezinformarea sponsorizată de stat nu mai este rezervată autoritarilor și dictatorilor. S-a infiltrat în lumea democratică occidentală, găsindu-ne pe toți cu garda jos.
În ultima campanie electorală generală din Marea Britanie, Tories-ul (n.r. – Partidul Conservator) actual a desfășurat o serie de știri false despre Brexit și adversarii lor politici, până când giganții tehnologici au fost nevoiți să pășească și să elimine unele dintre reclamele lor înșelătoare.
Trebuie să recunoaștem acum adevărul dureros – chiar și într-o democrație occidentală – nu există aproape nicio modalitate de a opri dezinformarea, mai ales atunci când vine de sus. Aproape toate fondurile și instituțiile din lumea anglo-saxonă sunt orientate exclusiv către direcționarea dezinformării venite din exterior – din surse străine.
Deoarece aceste campanii de dezinformare extinse sunt un fenomen relativ nou în Occident, nu avem încă norme și / sau practici instituționale adecvate pentru a combate această nouă provocare.
Nu există instituții gata să se ocupe de dezinformarea internă, care este încărcată din punct de vedere politic – nici în SUA, nici în Marea Britanie sau în UE. Drept urmare, nu numai ignorăm pur și simplu elefantul din cameră. Am și permis elefantului să preia camera.
· Sohini Chatterjee este profesor asociat la Școala de Afaceri Internaționale și Publice din Columbia University și asociat senior la Centrul de Studii Strategice și Internaționale.
· Péter Krekó este directorul Institutului de Capitală Politică din Budapesta și al Europei Futures Fellow al Institutului de Științe ale Omului (IWM) și al Fundației Erste
