Pe harta Europei există două orașe, unul de 11.000 de locuitori și altul de 5,6 milioane, care au ceva în comun: găzduiesc cele mai mari forumuri economice mondiale. “Davosul e mult mai important decât Saint Petersburg,” ar spune talanga de propagandă. În realitate, BRICS a depășit G 7, pe graficele principalilor indicatori economici.
În ambele orașe, am fost doar ca turist, deși în toamna anului 1998, am primit din partea amicilor din Youth European People’s Party o invitație de a participa alături de ei la reuniunea de la Davos. În luna ianuarie 1999, se ținea a enșpea reuniune a Forumului Economic Mondial, care nu mă pasiona. Am preferat să plec în Filipine, să câștig niște bani în alegerile parlamentare. Eram subcontractat de-o companie americană pentru liberalii din Manila. Ghinion! N-am știut că la acea sesiune plenară, Vladimir Putin avea să primească lumină de la Klaus Schwab. Puteam face un interviu cu un șef al FSB, cu douăzeci de ani înainte. Încă nu era ales președinte. Mai există printre cititorii noștri oameni care mai cred că Vladimir Putin a ajuns președinte al Federației Ruse, fără acordul Occidentului? Să nu uităm în ce situație disperată era statul condus de Elțîn!
citește și: Astrele conspiră pentru rămânerea lui Nicușor Dan / Șansa plutește-n aer, dar lipsește un Dudu Georgescu
Recent, am primit invitația de a participa lal Internațional St. Petersburg International Economic Forum, care se va desfășura între 5-8 iunie 2024, în metropola rusă de pe Neva.
Pentru a fi un bun atlantist, unde să cer voie?
Nu știu de unde trebuie să cer aprobare de la statul român? De la Marcel Ciolacu? Sau să fac o cerere pentru CSAT? Așa cum se știe, în păduri nu merg nici mort. Asta, înainte de a solicita viză de la Ambasada Rusiei.
Un adevărat calvar de drumuri și de cereri. Doar Putin e de vină. Planificasem înainte de invazia din Ucraina o călătorie cu Transiberianul. Intenționam să scriu un reportaj. Acum, nu se poate. Modelul presei democratice s-a reîntors la anii bolșevismului copleșitor și al cenzurii cele mai odioase.
E mai lesne să te tăvălești în studiourile televiziunilor aliate NATO și să citești brief-ul de comunicare de la Hegemon. Aici a ajuns săraca minunata presă. E un concurs mondial de înjurat și tăvălit Vladimir Putin.
Altădată, jurnaliștii făceau interviuri cu Hitler și luau Premiul Nobel, azi doar trese și epoleți
În 1930, jurnalista americană Dorothy Thompson, la fel de celebră în acele vremuri ca Eleonor Roosevelt, lua Premiul Nobel pentru literatură și îl intervieva pe Hitler.
Recent, un fotoreporter de la Reuters a fost prins că a montat scena celor doi copii cu păpuși în mâini lângă un tanc ucrainean. În loc de mult visatul Premiu Pulitzer, a fost dat afară.
citește și: Doar în filme, cancelarii refuză să dea minele de cobalt în schimbul protecției NATO
Asta e diferența dintre atunci și acum, dintre copiști și jurnaliști, dintre vuvuzele de rețea și vocile patriarhale, dintre adevăr și postadevăr.
Dacă e să merg la Saint Petersburg, cine mă păzește să nu se apropie vreun agent secret al FSB și să facă o poză cu mine? Cum recunosc în marea de 17.000 de oameni, răsfirați pe milionul de metri pătrați ai Pavilioanelor Expoziționale, care este acoperitul serviciilor rusești, pregătit să mi-o coacă? Vine SIE alături de mine? Nu știu, întreb pe cei mai calificați. Nu de alta, dar să nu pățesc cu probe gen cele ucrainiene în dosarul contrafăcut al lui George Simion.
Te-ai pozat cu Stalin? Ești stalinist!
Mie mi se rupe-n paișpe, doar că nu vreau să le dau noilor inchizitori probe. Astăzi, și o fotografie e o mărturie a colaborării. Se întoarce-n mormânt Eugen Cristescu, fostul șef al Siguranței, cel care a recrutat 1150 din cei 1200 de membri ai Partidului Comunist Român, în perioada interbelică. Vorba adjunctului său, Traian Borcescu: “Domnule Ghilezan, noi ne-am apărat țara!”
Halal presă cu epoleți. Cică urina de pe Potomac e mai juicy decât cea de pe Neva. A fi acoperit al serviciilor occidentale e deja o modă, un concurs de frumusețe, de parcă epoleții n-ar suna la fel când plouă?
Recent, am tradus din the New York Times un reportaj de la mitingul lui Donald Trump. Cică ar fi spus că dacă nu iese președinte, va fi o baie de sânge în America. În realitate, urmărind mai atent speech-ul, la sesizarea unui cititor fidel al editorialelor mele, candidatul republicanilor a zis, citez: “va fi o baie de sânge în industria auto dacă nu voi fi ales, în contextul în care marile firme auto construiesc fabrici uriașe în Mexic.” El a spus ca va taxa cu 100 % mașinile produse în Mexic și vândute în SUA.
Presa de azi e presă de garnizoană. Se scrie după brieful de la regiment, unde sunt o grămadă de Tanmajuri!
Deglobalizare, sănătatea națiunilor, cooperare internațională
Revenind la Forumul Economic de la Saint Petersburg -SPIEF, acolo se va discuta despre deglobalizare, suveranitate ca principiu de putere, relațiile internaționale, sănătatea națiunii – cea mai importantă resursă economică (parcă așa zicea și Winston Churchill, în primăvara anului 1945), cooperare internațională.
Vor fi prezenți: cei mai reprezentativi șeici, Abdel Fattah El-Sisi, președintele Egiptului, premierul indian Narendra Modi, președintele Republicii Populare Chineze, Xi Jinping, fostul președinte al Braziliei, Jair Bolsonaro, secretarul general al ONU, António Guterres. Și evident, gazda: Vladimir Putin. Asta dacă nu-l arestează până atunci procurorii internaționali de la Curtea de la Haga. (V-ați prins că mai și glumim pe seama speranțelor idioților utili).
Dacă te întâlnești și faci interviuri cu aceste personalități, eticheta este una singură: te-ai dat cu rușii!
Din păcate, cretinopatia – în formele sale cele mai agresive – nu salvează lumea occidentală, ba dimpotrivă: o prăbușește.
Vocile lumii
Vladimir Putin
Președintele Federației Ruse
“Sistemul internațional neocolonial a încetat să mai existe, în timp ce ordinea mondială multipolară, dimpotrivă, este din ce în ce mai puternică,” a proclamat Vladimir Putin, la reuniunea de anul trecut a Forumului SPIEF. El a subliniat progresul semnificativ în utilizarea monedelor naționale în comerțul exterior. „Astăzi, aproximativ 90% dintre afacerile noastre cu țările din Uniunea Economică Eurasiatică sunt în ruble, iar peste 80% dintre cele cu China sunt în ruble și yuani. De asemenea, dezvoltăm în mod activ comerțul în monede naționale cu alte țări. Relațiile cu vecinii noștri apropiați, precum și cu cei din țările BRICS și SCO, sunt o prioritate,” a subliniat președintele rus, în primăvara anului 2023.
