Răspunsul e dat doar de lumea medicală. Restricţiile vor dura atât timp cât nu se consemnează în datele oficiale traiectoria descendentă a noilor îmbolnăviri.
În astfel de condiţii mai pot avea loc alegeri locale?
Spirala conspiraţionistă e în creştere, în timp ce neîncrederea în autorităţi scade.
Ceea ce se întâmplă pe litoral şi în unele staţiuni montane demonstrează că regula e că nu există nicio regulă.
De la oculta mondială la sfatul specialiştilor
În timp ce internetul e plin de oliviasteerisme, de poveşti cu cip-urile din vaccin şi teorii despre oculta mondială şi interesele sale de stăpânire globală, distinsul medic timişorean Virgil Musta a explicat extrem de clar care sunt pericolele aglomerărilor şi a nepurtării măştilor în spaţiile închise.
Dinamica transmiterii rapide a virusului se menţine la cote înalte în sălile de sport, la spectacolele muzicale sau de teatru, conferințe, nunți și botezuri, zic savanţii, consultaţi de guvernele lumii.
Aglomerările în spaţiile închise, surse de îmbolnăvire
61 de grupuri din Japonia au fost studiate, în perioada 15 ianuarie – 4 aprilie, iar majoritatea infectărilor s-au produs fie la petreceri de karaoke, în cluburi, discuții apropiate din baruri, precum și în locurile cu exerciții fizice, cum ar fi sălile de sport, potrivit unui studiu recent publicat în revista „Emerging Infectious,” scrie prestigioasa publicaţie The Wall Street Journal.
În condiţiile recomandărilor medicale, guvernul Orban nu-şi poate permite să rişte prin redeschiderea localurilor revenirea unei rate ridicate a pandemiei. Schemele de ajutor de stat pentru afacerile din Horeca ar putea evita o recrudescenţă virală.
Închiderea unor zone de risc e o soluţie, cred specialiştii consultaţi de marile trusturi de presă din lume.
De ce are succes narativul: „coronavirus nu există?”
Ştiu povestea. Deja am obosit. “Coronavirusul nu există.” Fel de fel de influenceri, unul mai necalificat decât altul, răspândesc teorii conspiraţioniste. Acestea au succes din două motive. Unul pentru că oficialii nu comunică eficient, al doilea din cauză că zvonurile vin să confirme aşteptările oamenilor. Nimeni nu vrea să fie bolnav. Şi atunci predicile cu nu există boala prind mai bine la oameni. E o chestiune de psihologie socială.
Dezinformările crează impactul scontat doar pentru că laboratoarele mistificării adevărului ştiu să alimenteze aşteptările oamenilor. “Doctore, eu nu sunt bolnav,” face parte din psihologia oricărui pacient.
Harta alegerilor locale din 2016
Vocile lumii:
.Așa-numita rată de atac – procentul de persoane infectate într-un anumit timp sau loc – poate fi foarte mare în spaţiile aglomerate, în case și în alte locuri în care multe persoane sunt în contact strâns și prelungit. Se estimează că 10% dintre persoanele cu Covid-19 sunt responsabile pentru aproximativ 80% din transmisii”, potrivit unui studiu publicat recent în „Wellcome Open Research”.
Alegerile ar fi putea fi mistificate prin prezenţa masivă a promoterilor teoriilor conspiraţioniste şi absenţa raţionaliştilor. De aceea Ludovic Orban trebuie să preia modelul britanic. Boris Jhonson a amânat cu un an alegerile locale
Dezinformarea și teoriile conspiraționiste despre COVID-19 continuă să înflorească în urma pandemiei, notează healthline.com.
Publicaţia cu specific medical prezintă un sondaj online, efectuat în Marea Britanie pe aproximativ 2.500, care a descoperit că 25% din populaţie crede în conspiraţii.
Experții medicali îndeamnă cetăţenii statelor să asculte indivizi credibili din punct de vedere medical, care vorbesc din studii şi experiențe proprii, în loc să urmeze idei și terapii testate pe social media și chiar venite de la Casa Albă.
Venerabilii lumii medicale sugerează intervenții simple pentru a ne păstra climatul de siguranţă în lupta cu virusul. Purtați mască! 0 Spălați-vă pe mâini! Adresaţi-vă centrelor medicale autorizate la cel mai mic simptom!
De ce prind teoriile conspiraţioniste?
Pentru că strategii negaţionişti ştiu să exploateze deopotrivă temerile sociale, incertitudinea, frica, într-un melanj de tip „şaorma cu de toate”, peste care se pune, bomboană pe tort, dreptul fundamental al omului la libertate.
Graniţa libertăţii mele se termină la graniţa libertăţii tale, avea să postuleze Ion Raţiu.
În ciuda aparenţelor, minorităţile, oricât de agresive ar fi, nu pot să decidă în locul majorităţii.
Pentru că 25% nu cred în existenţa coronavirusului, 75% e expusă riscurilor. Oricâţi influenceri, de la preoţi, la profeţi ai noilor iluminări, s-ar mai rostogoli în online sau offline, realitatea există. Populaţia planetei e împărţită cel puţin în două. Cei care cred şi cei care nu cred.
25% decid. 75% absentează
Dacă imaginea de platou epidemiologic nu se consolidează, iar experţii nu văd ieşiri spectaculoase din criză, e nedemocratic ca 25% din populaţie să decidă soarta a 75%. E împotriva oricărei noţiuni democratice. Sigur, agresivii vor ieşi în stradă.
În aceste condiţii, în care 25% zburdă, se distrează, dansează, încing hore, iar 75% poartă măşti sau stau în izolare sunt deschise premizele instaurării dictaturii minorităţii.
Cine ar participa la alegerile din 28 septembrie? Merită, ca om raţional, să rişti stând la cozi imense? Mai bine stai acasă.
Câştigă USR-Plus
În schimb, deviaţioniştii de la paradigma oficială vor da năvală către secţiile de vot. Aceştia sunt în mare majoritate votanţi ai USR-PLUS. Nu cred că Ludovic Orban şi-a pierdut raţiunea, doar de dragul de a fi pe plac preşedintelui Klaus Iohannis, care e nerăbdător să aibă o majoritate parlamentară calificată, şi să-şi anuleze cu bună ştiinţă şansele electorale. PNL are printre simpatizanţi mai mulţi raţionalişti decât negaţionişti. Şi de aici se poate isca un deranj electoral şi o scădere a numărului de votanţi.
Alegerile ar fi putea fi mistificate prin prezenţa masivă a promoterilor teoriilor conspiraţioniste şi absenţa raţionaliştilor. De aceea Ludovic Orban trebuie să preia modelul britanic. Boris Jhonson a amânat cu un an alegerile locale. Din mai 2020 în mai 2021. Dacă s-au amânat ele jocurile din Campionatul european nu se pot amâna şi alegerile?
