3.3 C
București
luni, 25 noiembrie 2024
AcasăOp & EdOpiniiDe ce este Viktor Orbán altfel?

De ce este Viktor Orbán altfel?

FIDESZ, partidul premierului de trei mandate, a câştigat majoritatea absolută şi poate face Guvernul fără a trebui să opteze pentru alianţe contra naturii.

Viktor Orbán a descoperit valorile creştinismului, ca orice est-european, după căderea Cortinei de Fier. A avut privilegiul unor burse oferite de Departamentul de Stat al SUA încă din 1991. Partidul său, a tinerilor liberali, a fost finanţat de la început din surse de peste Ocean, pentru a fi o alternativă şi un model în regiune.

A devenit Viktor Orbán “omul ruşilor,” un „dictator”, aşa cum prezintă propaganda?

Să urmărim puţin parcursul  FIDESZ. Înfiinţat în 1986 ca o grupare civică studenţească, formată din tinerii persecutaţi de către regimul comunist, în 1988, în plin glasnost, s-a înregistrat ca partid. Acronimul formaţiunii porneşte de la Alianţa Tinerilor Democraţi. Statutul partidului stabilea că nu pot face parte din partid persoanele de peste 35 de ani. Această prevedere a fost abolită în 1993, pentru a deschide perspectivele unui partid de masă.

În perioada 1990-1994, Viktor Orbán era susţinut de liderul Internaţionalei Liberale Graf Lambsdorff. Un congres al partidului din acea perioadă a decis trecerea de la ideologia liberală la conservatorism. În 1998,  FIDESZ a reuşit să formeze Guvernul cu sprijinul Partidului Micilor Agrarieni şi al Forumului Democraţilor Maghiari. Aşa a început “prima domnie” a lui Viktor Orbán. Din poziţia de cel mai tânăr premier din Europa, a deschis porţile integrării europene. Partidul său a trecut de la ALDE la PPE. În 1999 a reuşit să ducă Ungaria în NATO. A liberalizat economia, deschizând porţile pentru investitorii străini.

Costurile integrării şi trecerea la economia de piaţă l-au îndepărtat de la putere. Socialiştii au reuşit să construiască aproape o mie de kilometri de autostradă la începutul primului deceniu al noului mileniu. În 2010 a început a doua “domnie.” În al doilea mandat a descoperit valorile creştine. A schimbat Constituţia, introducând teme morale şi conservative în guvernarea statului. După modelul american, a introdus politici eficiente de acordare condiționată a ajutoarelor de șomaj și de incluziune pe piaţa muncii, în urma unor stagii de pregătire de -scurtă durată. A introdus burse de stat pentru stu-denţi, cu condiţia să rămână să -lucreze în Ungaria. 

Noua lege fundamentală a interzis străinilor să cumpere terenuri în Ungaria. Mii de procese internaţionale au fost deschise, dar Viktor Orbán şi-a continuat buna guvernare pentru maghiari. A creat premisele dezvoltării micilor ferme, a cerut băncilor străine să părăsească Ungaria, la fel şi supermarket-urilor. Dar pleacă oare câinele de la măcelărie? S-au mulţumit să plătească suprataxe.

În această perioadă post–criză, situaţia veniturilor populaţiei nu s-a prea -ameliorat. Şiret, a schimbat tonul discursurilor, acuzând Bruxelles-ul de toate relele Pământului. Aşa a devenit declarativ eurosceptic, deşi coopera în Parlamentul European cu majoritatea PPE.

În a treia domnie, -2014-2018, tonul eurosceptic şi l-a men-ţinut, dar în cadrul Consiliului Euro-pean a sus-ţinut-o pe Angela Merkel. A făcut un tandem cu Polonia în epoca Brexitului. Rezultatele electorale fiind previzibile, Orbán nu a repetat greşelile guvernelor anterioare şi a expus la maximum politica anti-migraţie. A devenit anti-Soros, deşi beneficiase de o bursă la Oxford din partea miliardarului american. Nu a reuşit să atingă ţinta prosperităţii. Un studiu din anul 2016 releva că 40% din locuitorii Budapestei -aveau două joburi. Maghiarii muncesc mult. Şi-şi iubesc ţara. Orbán a atins naturelul simţitor. A vorbit despre suveranitate naţională şi a identificat duşmanii: multinaţionalele, emigranţii şi birocraţia europeană. Pentru tihna sa electorală a dat cetăţenie maghiarilor din diaspora. Aşa şi-a asigurat confortul celor 2/3 din Parlament. 

Astăzi, Ungaria este văzută ca ţară-model pentru perioada post-Brexit, un guvern de dreapta, o politică naţional-conservatoare. Un trendsetter spre Europa patriilor, atât de invocată de părinţii fondatori ai Uniunii Europene. 

Marius Ghilezan
Marius Ghilezan
Marius Ghilezan scrie la “România liberă” din anul 1991. Este reporterul care i-a deconspirat pe celebrul Căpitan Soare, pe Omul Negru de la Rahova, pe Aurel Moiș, “călăul din Christian Tell,” fost torționar comunist, care a trimis șapte țărani din Apateu la moarte, pentru că au refuzat să intre în colectiv. A publicat celebrele stenograme ale întâlnirii lui Mihail Gorbaciov cu Nicolae Ceaușescu. A fost primul jurnalist român post-decembrist care a stat de vorbă cu președintele SUA. Este autorul a nouă cărți.
Cele mai citite

Mircea Geoană se retrage din politică: Cred că trebuie să îţi pui ghetele în cui, într-un anumit moment

Geoană a subliniat că votul exprimat reflectă o "furie" împotriva sistemului actual de partide Candidatul independent la alegerile prezidențiale, Mircea Geoană, a reacționat duminică seară...

Politico: Uimitor la alegerile din România: un candidat neașteptat de extremă dreapta crește în votul prezidențial

Ultranaționalistul Călin Georgescu vine de nicăieri pentru a conduce în primul tur pe premierul de centru-stânga Marcel Ciolacu și liberala Elena Lasconi Ultranaționalistul român Călin...

Rezultate fără precedent în istoria prezidențialelor din România

Independentul Călin Georgescu dă peste cap sondajele și campaniile tradiționale, surclasând toate partidele După numărarea a 95% din secțiile de votare, rezultatul este unul pe...
Ultima oră
Pe aceeași temă