În timp ce gospodăriile europene se pregătesc pentru penuria de energie, Ilie Vasilescu, un muncitor în construcții din Ialomița, România, este disperat că va trebui să aleagă între a-și încălzi casa mică și să plătească taxele universitare ale fiului său.
Vasilescu, la fel ca mii de alții, a suferit greutăți în timpul pandemiei și, înainte de a se putea bucura de o mică revenire a securității financiare, acum se confruntă cu o iarnă de crize de combustibil și energie.
Este o îngrijorare că Vasilescu se află într-o poziție mai bună decât cele peste 422.000 de gospodării care sunt estimate a fi conectate informal sau ilegal la rețeaua electrică din România. Iar la partea de jos a scării socio-economice se află 10% din populația de romi din Europa, fără acces deloc la electricitate. Ei sunt printre cei mai vulnerabili oameni din Europa. O treime sunt șomeri, iar 43% sunt clasificați ca lucrători săraci (43%).
Citește și Tăcerea Europei face îndoielnică amintirea genocidului romilor
În timp ce negociază pentru a asigura securitatea aprovizionării și prețuri mai mici, liderii europeni nu trebuie să-i uite pe cei care au cel mai mult nevoie de sprijinul lor. Mulți dintre cei 35 de milioane de cetățeni ai UE (aproximativ 8% din populația UE) care s-au luptat să-și mențină casele suficient de calde în 2020, nu sunt pregătiți pentru această iarnă de criză energetică, în care prețurile sunt raportate a fi de zece ori mai mari pentru Germania și Franța, cele mai mari economii europene și se află la niveluri record în toată Europa.
O istorie de a fi lăsat în urmă
Cei aflați în sărăcie au fost conduși în mod repetat de guvernele europene și de UE. În timpul crizei financiare, prioritatea a fost de a oferi sprijin celor „prea mari pentru a eșua”, în timp ce cei prea puțini pentru a conta au fost lăsați să sufere din cauza politicilor de austeritate. În mod similar, politicile de tranziție justă ecologică și de redresare din cauza COVID-19, deși beneficiază de investiții publice, în multe cazuri, nu sunt adaptate pentru a ajunge la cei mai vulnerabili. Acest lucru este deosebit de grav pentru cei din economia informală, în special în sectoarele agriculturii, comerțului cu amănuntul, producției, artei și culturii. Aceștia contribuie cu o pondere semnificativă la PIB-ul național: 30% în România și Bulgaria, 20% în Italia, Spania și Ungaria și 10-13% în Franța și Germania, dar beneficiază de puțină protecție socială. Mai mult decât atât, ei trăiesc adesea în locuințe informale, neospitaliere, neizolate și cu deficit de energie, ceea ce, la rândul său, le face costurile cu energie relativ mai mari.
Energia armelor pentru voturi trebuie să înceteze
La fel ca abordarea rusă a lui Putin față de țările europene, unii politicieni locali din Europa au folosit energia pentru voturi. Un primar local din Luica, România, este unul dintre politicienii locali care au promis că va conecta comunitatea de romi la rețeaua de electricitate în timpul campaniilor electorale. A adus chiar și stâlpi de cabluri de electricitate pentru a arăta că promisiunea lui este serioasă, dar după ce a fost ales, i-a scos. În mod similar, în Nis, Serbia, comunitatea locală de romi a primit acces la energie electrică pentru o perioadă până la alegeri și a fost deconectată imediat după alegeri din cauza datoriilor și a ilegalității conectării lor la rețea. Ei au lansat proteste împotriva acestei nedreptăți, dar nu au primit niciun sprijin.
Citește și UE ar trebui să condamne iesirea rasistă a lui Orban împotriva Romilor
Mai mult decât atât, extrema dreaptă exploatează furia, frica și prejudecățile alimentate de condițiile precare de viață, ca în cazul lui Jobbik în Ungaria sau Lega Nord a lui Matteo Salvini în Italia. Încurajați de victoriile recente din Italia și Suedia, ei vor continua să-i întoarcă pe cei săraci unul împotriva celuilalt; Romi, musulmani, imigranți și oricine pot eticheta drept „dușmani ai poporului.” În sens geopolitic, extrema dreaptă a fost și va continua probabil să fie susținută de Rusia lui Putin și de liderii europeni pro-ruși pentru a submina Poziția UE față de războiul din Ucraina.
Un răspuns corect la criza energetică
Pentru a ajunge la cei mai vulnerabili în criza energetică, ar trebui să implementăm un răspuns echitabil la planul de criză, așa cum a propus Philip Lane, economistul șef al Băncii Centrale Europene. Lane a explicat că nu numai din punct de vedere al echității, ci și din perspectivă macroeconomică, guvernele ar trebui să susțină veniturile și consumul acelor gospodării și firme care suferă cel mai mult din cauza impozitelor mai mari. Acest lucru va avea un efect mai mic asupra inflației în loc să crească deficitele.
Măsurile UE propuse nu includ o taxă mai mare pentru cetățenii bogați, dar includ trei măsuri: scăderea obligatorie a cererii de energie cu 5%, un plafon al prețului energiei și o contribuție de solidaritate asupra profiturilor întreprinderilor active în țițeiul, gazele naturale. , cărbune și sectoare de rafinărie.
Pe măsură ce guvernele naționale decid măsurile de criză, acestea ar trebui să aibă în vedere trei imperative pentru a combina necesitățile pe termen scurt și soluțiile pe termen lung. În primul rând, reducerea cu 5% nu trebuie să ducă la tăierea energiei electrice pentru cei care s-au confruntat deja cu sărăcia energetică, atât în economiile formale, cât și în cele informale.
În al doilea rând, redistribuirea veniturilor publice din plafonul energetic și taxa de solidaritate – estimată la 140 de miliarde de euro în UE – ar trebui redistribuită conform principiului corectitudinii lui Lane, care este justificat nu numai moral, ci și macroeconomic. Sprijinul guvernului prin facturi mai mici și sprijin financiar direct va fi vital pentru cei aflați în cele mai proaste condiții.
În al treilea rând, măsurile de criză trebuie combinate cu fondurile pentru tranziția verde și redresarea COVID-19. De exemplu, celor săraci din punct de vedere energetic trebuie să li se ofere șansa de a-și salva veniturile și de a fi mai competitivi în economia verde pentru a-și permite aprovizionarea cu energie. Guvernele își pot crește eficiența caselor sau își pot legaliza conexiunea la rețeaua electrică. Valul de renovare imobiliară verde trebuie să acorde prioritate celor care suferă de sărăcie energetică.
În timp ce negociază pentru a găsi soluții practice pentru criza energetică cu care ne confruntăm, liderii UE ar trebui să se întrebe dacă sprijinul lor va fi „echitabil” și îi va ajuta pe oameni ca Vasilescu. Măsurile de criză energetică vor ajunge la cei care au cea mai mare nevoie de ele?
Pentru o Europă unită și robustă, trebuie să cerem un răspuns echitabil la provocările noastre energetice.
