Astăzi, clopoțelul sună pentru prima zi de școală.
Întrebarea în mințile elevilor, părinților și cadrelor didactice este: când va suna clopoțelul pentru ultima dată în acest an școlar?
Potrivit calendarului stabilit de Ministerul Educației, clopoțelul ar trebui să se audă pentru ultima dată abia în vară, însă previziunile arată că pandemia COVID-19 va face din nou să avem un sunet prematur al clopoțelului, care să anunțe încheierea școlii cu prezență fizică și trimiterea învățământului în online, acolo de unde, după cum ni s-a demontrat în precedenții doi ani școlari, scapă cine poate.
Astfel, clinchetul clopoțelului va fi în locuit de un buzz sau un ding-dong de pe Zoom sau de pe alte platforme și aplicații prin intermediul cărora profesorii ar mai putea menține legătura cu elevii lor.
S-a ajuns din nou la această situație nu doar din cauza pandemiei, ci în primul rând, din vina autorităților statului român, care iarăși au plasat Educația pe ultimul loc în lista priorităților.
Sigur, în declarații, i-am putut vedea pe mai toți reprezentanții statului preocupați de soarta școlii românești, dar, în realitate, am văzut cum petrecerile de la malul mării și festivalurile de muzică electronică au avut prioritate în fața Învățământului.
Autoritățile au sacrificat prevenția și, în același timp, șansa unui an școlar normal, cu prezență fizică, pentru a colecta bani de la petrecerile care au săltat rata de infectare cu noul coronavirus.
Să nu uităm că, încă de pe vremea lui Caragiale, important este cine numără, așa că ne putem imagina că aceste cifre ce ne sunt oferite în fiecare zi de către cei din Grupul de Comunicare Strategică, sunt în realitate, mult mai îngrijorătoare.
Cu siguranță rata de incidență de șase la mia de locuitori bate la ușă în Capitală și în alte mari orașe, dar nu va fi lăsată să intre înainte de Congresul PNL.
Premierul Florin Cîțu, potențial nou președinte al liberalilor, va putea spune apoi că, atât timp cât s-a aflat el în fruntea Executivului, școlile au fost deschise.
Sorin Cîmpeanu, transformat politic în Răzgândeanu
În aceste condiții, nu trebuie să ne mai mire dezinteresul noilor generații față de sistemul de învățământ, demonstrat atât prin procentul redus al absolvenților de liceu care se înscriu la examenul național de Bacalaureat, dar mai ales prin cifrele record pe care țara noastră le înregistrează la abandon școlar.
Putem avea pretenții ca tinerii să privească educația ca o prioritate, în condițiile în care chiar cei aflați în fruntea statului văd banii strânși de la terase și de la organizatorii de evenimente mai importanți decât pregătirea viitoarelor generații?
Cel mai probabil nu vom mai vedea cârciumi închise, în schimb însă, după două – trei săptămâni, se prevede lacătul pus pe școli, deoarece acestea nu aduc bani la bugetul de stat.
Din contră, școlile cheltuiesc bani.
Tot auzim prin mass-media despre facturile uriașe la energie care sunt așteptate începând cu această toamnă, așa că e mai ușor să închizi școlile decât să plătești pentru căldură, apă și electricitate.
În plus, de ce să mai investești pentru a amenaja grupuri sanitare în 800 de școli, cât timp situația se poate rezolva mai simplu, prin suspendarea cursurilor de predare cu prezență fizică?
Dacă elevii nu au grupuri sanitare în casele lor, e o problemă ce nu mai privește autoritățile.
Cu toate că ar trebui să le perocupe și acest aspect, dar deja ridicăm prea mari pretenții.
În urmă cu doar câteva săptămâni, ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, declara că va fi foarte greu de atins incidența de 6 la mia de locuitori în Capitală sau în orașele mari și, implicit, anul școlar va continua cu prezență fizică.
Iată însă, că vinerea trecută, la B1 TV, ministrul s-a răzgândit, afirmând că se așteaptă, analizând ultimele cifre, ca, la sfârșitul lunii septembrie – începutul lunii octombrie, să se ajungă la o incidență de 6 la mie chiar și în București.
Mai exact, cam după Congresul PNL, cu alte cuvinte.
Poate că de la partid i s-a transmis domnului ministru să fie mai precaut cu scenariile optimiste legate de școală, pe care le aruncă în spațiul public.
Facturile alea ar putea să facă școala online tot mai atractivă pentru autoritățile locale și pentru cele centrale.
O poză la festivitatea de deschidere și poți pleca în oline
E bine că de această dată au fost permise festivitățile la începerea anului școlar.
Măcar li s-a dat dreptul la amintiri acestor generații de copii.
Își pot face câteva poze cu colegii și cu profesorii, le pot posta pe Facebook și, apoi, dacă tot sunt acolo, pot rămâne în online până spre sfârșitul anului școlar.
Cei care nu au această posibilitate, vorba președintelui care semnează proiectul “România educată”: ghinion.
Pentru cei care au ratat sau vor rata astăzi discursurile politicienilor de pe Dâmbovița cu ocazia deschiderii noului an școlar am realizat o sinteză a acestora, care au avut aceeași direcție: “Bla bla bla, bla bla bla, bla bla bla, bla bla bla, bla bla bla, bla bla bla, bla bla bla. O să fie bine, că nu o să fie rău”.
Avem parte însă și de optimism din partea conducerii Ministerului Educației, recent fiind publicat în Monitorul Oficial ordinul care stabilește organizarea și desfășurarea examenului național de Bacalaureat din 2022.
Se poate remarca optimismul celor care conduc Învățământul, care sunt atât de siguri că vom termina cu pandemia, încât au reintrodus în calendarul examenului maturității și inutilele probe orale, care au fost echivalate în sesiunile din acest an.
În altă ordine de idei, se continuă cu insistența asupra vaccinării profesorilor și a elevilor, dar parcă nu cu aceeași intensitate ca până acum două săptămâni.
Probabil că din octombrie vor mai intra în restaurante și la diverse evenimente doar cei vaccinați, dar la școală nu se va face “discriminare” și nu va merge nimeni.
Iată cum facturile la energie despre care se tot vorbește ar putea elimina și discriminarea din școli.
Până la deschiderea anului școlar, 193.430 de angajați din sistemul național de învățământ s-au vaccinat, potrivit datelor transmise cotidianului național “România liberă” de către Ministerul Educației.
