Două secole mai târziu, o mișcare similară, care prinde concretețe pe modelul bulgărelui de zăpadă, poate duce la refundamentarea regulilor de funcționare ale unui alt sistem global, cel al comunicării prin intermediul rețelelor de socializare, transformând un mecanism ce asigura inițial interconectivitatea umană, pe baza liberei exprimări, într-un instrument de marketing, publicitate și vânzări.
Campania ”Stop Hate for Profit” este cea mai recentă încercare de a utiliza boicotul ca instrument politic. Inițiatorii ei susțin că Facebook nu face suficiente lucruri pentru a elimina conținutul rasist de pe platforma sa, argumentele lor convingând deja o serie de companii majore să reducă drastic publicitatea de pe Facebook și de pe alte rețele de social media. Printre cele mai recente în acest sens sunt Ford, Adidas și HP, care achiesează, în acest fel, deciziilor similare luate anterior de Coca-Cola, Unilever și Starbucks, spre exemplu.
Cum, din mai, și Microsoft a suspendat publicitatea pe Facebook și Instagram, pretextând îngrijorările cu privire la un „conținut necorespunzător” nespecificat însă, devine tot mai evident faptul că pierderea încrederii marilor contributori financiari va duce, în acest ritm, la falimentul unei rețele de socializare pentru care marea majoritate a veniturilor vine din reclame.
Dovada faptului că boicotul este pe cale să pună Facebook la pământ ne este oferită chiar de piața bursieră, scăderea de vineri a acțiunilor Facebook, cu nu mai puțin de 8%, făcându-l pe directorul executiv Mark Zuckerberg, cel puțin teoretic, cu peste 6,5 miliarde de euro mai sărac.
Participarea marilor companii la campania ”Stop Hate for Profit” nu este primul boicot aplicat asupra unui operator social media. În 2017, firme importante la nivel mondial au anunțat, una după alta, că renunță la publicitatea pe YouTube, după ce reclamele lor au fost plasate lângă videoclipuri rasiste sau homofobe. Ulterior, după ce YouTube și-a modificat politicile de conținut, închizând robinetul liberei exprimări, lucrurile au revenit la normal iar operatorul a reintrat pe profit.
Deși, în urmă cu câteva luni, existau suficiente opinii ce creditau posibilitatea ca Zuckerberg să reacționeze în mod diferit, neexistând acționari care să îl poată presa în vreun fel, factorul ”profit”, singurul menit să facă și desfacă reguli de funcționare la un astfel de nivel, pare să îi fi relevat ingeniosului șef de la Facebook o altă filosofie comportamentală. Fapt pentru care rețeaua a anunțat zilele acestea că este pregătită să mute conform curentului impus, etichetând, în primă fază, conținutul discriminator și pe cel care îndeamnă la ură.
În atare condiții, concluzia este una singură: într-o piață în care companiile vor fi întotdeauna ghidate doar de bilanțurile lor, Facebook e obligat să permită aceluiași vânt să îi sufle în pânze, în caz contrar fiind condamnat la o derivă către naufragiu.
