Cu mesajul “Nu am ajuns să conduc mieii, am venit să trezesc leii,” anarho-capitalistul, așa cum s-a autointitulat Javier Milei, a câștigat detașat alegerile din Argentina. Are 53 de ani. E un fel de Vadim Tudor latino-american.
Milei a capitalizat voturi, în turul doi al alegerilor prezidențiale, din cauza disperării alegătorilor. Argentina, una dintre cele mai bogate țări în resurse din America de sud, se confruntă cu o inflație de peste o sută de procente și o sărăcie lucie. În campania electorală a șocat lumea, promițând că va permite, în timpul administrației sale, traficul de organe și va interzice armele de foc. Problema abolirii legii avortului, care legifera dreptul femeilor la renunțarea voluntară a sarcinii nedorite, a pasat-o spre un posibil referendum.
De la Regele Leu, la Regele Junglei
Dacă în Tanzania, președintelui voiajor Klaus Iohannis i s-a cântat „Hakuna Matata” (un fel de “fii fără griji!”), expresie devenită cunoscută din filmul “Regele Leu,” Javier Milei, intitulându-se “Regele Junglei,” a apărut în timpul campaniei electorale cu un fierăstrău electric.
Mascota sa electorală a fost un om de cârpe deghizat în leu, ale căror mâini au fost înlocuite cu drujbe.
Milei a bulversat scena politică, încă de pe vremea când – asemenea lui Vadim Tudor – tuna și fulgera împotriva clasei politice, pe care o considera o castă criminală.
Ce nu înțelegem e cum un om școlit, autor de cărți de economie, a putut juca rolul de comediant. Pentru a dezvălui rapid cine îi sunt stăpânii, a anunțat că guvernul său va renunța la peso-ul argentinian, moneda națională, care s-a depreciat constant în ultimul an, la dolar. N-a spus dacă FED-ul îi împrumută dolarii! Banca Națională din Buenos Aires are rezerve doar de 21 de miliarde de dolari, sumă insuficientă la un PIB de 487 de miliarde de dolari. Spre comparație, Banca Națională a României are 59 de miliarde, la un PIB de 284 de miliarde de dolari.
Milei susține că un stat poate funcționa fără guvern
Milei, un adept al școlii austriece de economie, a șocat când a spus că un stat poate funcționa și fără guvern. A promis că va reduce taxele și impozitele, că va privatiza companiile de stat, că va elimina 10 din cele 18 ministere federale, că va modifica sistemul public de sănătate, introducând modelul german, bazat pe asigurări.
El s-a proiectat ca un „anarho-capitalist,” spunând că „societatea funcționează mult mai bine fără stat.”
Pentru ca obediența să-i fie clar înțeleasă de toată lumea, a anunțat că va rupe legăturile diplomatice cu Rusia, legături întreținute bine de vechiul guvern socialist.
Cum s-ar spune SUA au dat lovitura. Argentina se pregătea să intre în BRICS, comunitatea statelor emergente.
Milei și-a făcut deja primul dușman în zonă. Încă din prima zi a anunțării câștigării alegerilor, preşedintele venezuelean Nicolas Maduro l-a descris drept un „neo-nazist” și a promis că lucrurile nu vor rămâne așa.
Milei a anunțat că înainte de investire va face două vizite scurte în SUA și Israel, pentru a stabili noi punți de colaborare diplomatică.
Bogații Argentinei refuză dolarizarea economiei
Potrivit Financial Times, însuși fostul său patron, cel mai bogat om de afaceri din Argentina, Eduardo Eurnekian, este împotriva dolarizării statului, spunând că e ridicolă această măsură – în situația în care Argentina n-a reușit să-și stabilizeze moneda. Mai mulți antreprenori sunt împotriva dolarizării economiei. “Țara are puține legături economice cu SUA,” a mai comentat el.
Milei se compară cu Simba, personajul principal din filmul de desene animate “Regele Junglei,” produs în anul 1994 de Walt Disney. Doar că în scenariul acestuia, tânărul leu Simba, căruia i se cuvenea de drept tronul, moștenit de la tatăl său, Mufasa, ajunge să fie exilat de unchiul său Scar. Cu ajutoarele vietăților naturii reușește să stăpânească regatul, după lungi lupte.
Morala e că Simba Milei trebuie să treacă Rubiconul. Mai are de dus lupte până să fie recunoscut în recunoscut de vecini ca suveran.
Până la criza din 1930, Argentina era una dintre cele mai prospere țări de pe pământ. Europenii, în căutarea traiului mai bun, emigrau nu doar în SUA, ci și în Argentina. O lovitură de stat, orchestrată cu ajutor german, a instituit Decada infamă, în care statul de drept a fost abolit și s-a instituit teroarea.
Istoria zbuciumată a unei țări bogate
Militarul de carieră, José Félix Uriburu, școlit și pregătit în Germania, fiind intendent al Kaiserului pe timpul primului război mondial, a falsificat alegerile din anul 1931 și a predat puterea oligarhiei. O altă lovitură de stat a adus la putere o juntă care a rupt legăturile cu Germania, pe la sfârșitul celui de-al doilea război mondial. Liderii au dus o politică izolaționistă. Înainte de Pacea de la Paris, poporul l-a ales pe Juan Perón președinte. Era un militar de carieră. A domnit până în 1955. După un lung exil, a revenit la putere prin anii ‘70. A reușit să se țină departe de republicile bananiere, controlate de SUA. A murit în 1974, în urma unui atac de cord. Isabela, fiica sa, l-a urmat în scaunul prezidențial. A fost răsturnată de la putere de o juntă instruită, înarmată și pregătită de SUA. De atunci, s-au perindat la guvernare mai multe forțe antrenate de Washington. Scopul declarat al administrației Ford era lupta împotriva comuniștilor. FMI a făcut praf economia Argentinei. Astăzi, este una dintre cele mai sărace din lume.
America nu crede în lacrimi. Își vede interesul. A adus un nebun președinte, doar pentru a-și menține hegemonia în lume.
Argentina este un exemplu de cum Diana Șoșoacă poate ajunge președinte, dacă este susținută de Washington. Li se fâlfâie americanilor cum arată un președinte sau altul. Interesul se ascunde într-o bască.
Vocile lumii
The Journal
“Javier Milei a răsturnat politica argentiniană, printr-o ascensiune fulminantă de la obscuritate la președinție, călărind valul de furie din cauza declinului economic și a inflației galopante,” scrie ziarul irlandez The Journal.