Dezvăluirile despre tratamentele inumane aplicate bătrânilor în Azilul groazei din Voluntari au creat emoții justificate. Autoritățile s-au bâlbâit în asumarea responsabilităților. Unele chiar s-au contrazis. O singură constantă a ieșit în evidență: tentative de ucidere mediatică a personalității Gabrielei Firea, pentru a fi oprită din cursa pentru Primăria Generală a Bucureștiului.
Oricât s-ar chinui autoritățile să demonstreze că arestările din dosarul azilului de bătrâni din Voluntari n-au nicio legătură cu Gabriela Firea, întreaga presă e plină de titluri gen: „șoferul lui Firea,” “consiliera fostului primar general,” „azilul din orașul lui Pandele.”
De ce nu exista nicio probă fotografică?
La sfârșitul săptămânii trecute, magistrații au dispus arestări pe bandă rulantă. Prezența mascaților și a nemuritorului Arafat, lipsa unor imagini profesioniste, realizate de un specialist foto, știrile date pe sursă se încadrează perfect în cea ce se numește kompromat (acțiune de compromitere vădită) împotriva Gabrielei Firea.
N-am fost niciodată fanul său, nu am lucrat împreună, am criticat-o justificat când a sărit calul, dar nu pot să nu remarc că desantul de la Azil nu are decât un singur scop: distrugerea imaginii candidatului Gabriela Firea.
Statul paralel – care se folosește de mâna lungă a legii și de instituțiile de forță – și-a desăvârșit încă o operă mefistofelică.
Constituția României dă dreptul oricărui cetățean – care nu e îngrădit de vreo sentință judecătorească – să candideze și să fie ales.
A-l scoate pe unul din cursă, prin metode subversive și dolosive, e o acțiune mișelească.
Oare cine se teme de Gabriela Firea? A mai făcut Nicușor Dan vreo vizită privată la Ambasadă? Primarul “nu face nimic” trebuie să nu aibă contracandidați?
Au trebuit să moară oameni pentru ca procurorii să adune probe!
Dacă tot am ajuns la paragraful întrebărilor retorice, hai să ne mai punem una: “șase luni, anchetatorii au urmărit pas cu pas, ceas de ceas, ce se întâmplă în casa ororilor.” Ce suflet să ai, ca să taci, să asculți și să nu dai bătrânilor o mână de ajutor? Suflet de câine de a-i avea, tot îți mai rămâne o urdoare de milă.
Poate că, în timp ce organele adunau probe despre care – iată prin gura autorităților! – se spune că nu sunt suficiente, mulți au murit din cauza tratamentelor inumane. Asta nu înseamnă favorizarea infractorului? Parcă așa scrie în Codul Penal.
citește și: Magul de la Kremlin – amestec de veridicitate și fantezie
Apropo de Codul Penal. Reconquista cruciaților naționaliști din cimitirul situat în Valea Uzului nu se încadrează în profanare de morminte? Întreb, nu dau cu parul.
Dacă așa arată dreapta suveranistă, provocatoare și agitatoare de sentimente patriotice, mai bine lipsă.
Vai de capul nostru!
Înzestrați cu tehnică modernă de săpat, imberbii naționaliști s-au dus să pună 150 de cruci în cimitirul din Valea Uzului, aparținând comunei Sânmartin din județul Harghita. Interesant că desantul patrioților de cavernă s-a realizat sub ochii jandarmilor, care s-au făcut că plouă.
Acțiunea năzdrăvană, de un tembelism precoce, vine ca urmare a deciziei unei instanțe judecătorești care stabilește că Cimitirul aparține comunității maghiare. Primarul român al Dărmăneștilor a scos crucile de piatră montate de către naționaliști în celebra acțiune din anul 2019, menită să marcheze existența românească pe acest teritoriu, doar că, în urmă cu o sută de ani, satul Sânmartin aparținea încă Imperiului austro-ungar.
Pe plăcile comemorative amplasate pe gardul cimitirului apare numele unui singur român. Primarul din Dărmănești pretinde însă că acolo ar fi 149.
Din datele oficiale, furnizate de Oficiul Național al Eroilor, solicitate de Hotnews.ro, în cimitirul de la Valea Uzului, înființat în 1926-1927, sunt înhumați 22 de soldați români (19 identificați nominal și 3 neidentificați): 11 apărând în statistica din 1928, restul în cea din 1988. Aceasta din urmă nu menţionează nicio sursă documentară.
„Patriotismul este o dragoste discretă pentru ţară, o disponibilitate de a-ţi da oricând viaţa pentru ea şi de a nu mărturisi acest sentiment. Găsesc că afişarea patriotismului este indecentă,” zicea corneliul coposu
Luptele între unguri și ruși din 1917 au lăsat peste o mie de morminte
În primul război mondial s-au dat lupte grele și decisive în Valea Uzului între un detașament maghiar și ruși. Au rămas pe terenul de luptă nemți, și ruși, și maghiar, dar și un român. Pe aliniamentul vârfurilor Soverjes – Moghioroș – Lapoș, apărat de trupele ruse, în primăvara anului 1917, trupele maghiare au ieșit victorioase. Ulterior, au dat lupte și românii.
Ceea ce ar trebui să fie un Cimitir Internațional a ajuns un subiect de răscolire prin cenușa imperiului.
În urmă cu vreo patru săptămâni, am fost și eu în acea zona, accesibilă autoturismelor fără 4×4. În cimitir există morminte ale soldaților maghiari, nemți, ruși și români.
În spatele crucilor de lemn sau de piatră (până ce nu au fost demolate) există și un cimitir, să-i zicem civil, unde își dorm somnul de veci maghiari și români.
Nu pentru pioșenie și dragă aducere aminte s-au prăvălit vajnicii patrioți de circumstanță, ci pentru a bifa încă o acțiune patriotică.
Cum am mai spus, cu politica de tip galerie de meci nu poți obține voturile majorității, ci doar ale exaltaților și a frustraților.
VOCILE LUMII
Ziarul de Bacău
Reprezentanții asociațiilor Frăția Ortodoxă și Calea Neamului au pătruns sâmbătă, în Cimitirul Eroilor de la Valea Uzului, unde au „plantat” 150 de cruci. La fel ca în 2019, pentru această acțiune nu există autorizațiile de la autoritățile din Sânmartin, pe teritoriul căreia se află cimitirul. Acțiunea extremiștilor are loc la câteva zile după ce Primăria Dărmănești a demolat crucile din beton, pe care tot ea le-a amplasat ilegal în Cimitirul Valea Uzului, scrie Ziarul de Bacău.
