Mâine la Aachen, în vestul Germaniei, oficialii municipali îi conferă lui Klaus Iohannis premiul internațional Carol cel Mare, pentru “rolul său de creator de punți de legătură între societățile din vestul și estul Europei,” așa cum motivează membrii juriului. Și pentru înstituirea statului de drept, mai notează presa din regiunea Renania de Nord-Westfalia, aflată la granița cu Belgia și Olanda.
Cu onor, președintele se alătură în panoplia decoraților ambasadelor străine lui Florian Coldea, Laura Codruța Kovesi, George Maior (chiar de CIA), pentru serviciile aduse țărilor respective.
Ce e bun la ei, e rău la noi
Cruzimea lui Klaus Iohannis a fost testată chiar și de liberali. Intransigența sa, noră cu încăpățânarea, a dus la dezastru României recente.
Se reîntoarce victorios (în lupta cu poporul român?) la Aachen, acolo unde în urmă cu trei ani stătea pe post de lumânare la semnarea acordului secret dintre Franța și Germania, pecetluit de Angela Merkel și de Emannuel Macron. Românii din localitatea de graniță se întreabă de ce municipalitatea a pus postere pe străzi cu figura sa.
La înălțime, răutate și culoarea părului, președintele român îi seamănă oarecum lui Carol cel Mare, cel descris de cronicari ca fiind extrem de crud, aspru și răzbunător.
A creat un imperiu, dar a și ucis
„Expresia a călcat pe cadavre” poate să descrie ascensiunea sângeroasă, chiar criminală a lui Carol cel Mare. După moartea tatălui său, Pepin cel scund, în anul 768, nu a vrut să împartă teritoriul cu fratele său Carloman, bun dregător. Unii istorici susțin că l-a ucis pentru a-i lua jumătatea.
În anul 772, Carol cel Mare a lansat o acțiune militară împotriva saxonilor. Le-a distrus cu toporul statuia Irminului (cel mare, în limba lor n.a.), zeul păgân cărui i se închinau. Poate că de aici i-au dat epitelul “cel mare.” Dispariția simbolului, potrivit preconcepțiilor saxone, ar fi adus sfârșitul lumii. De supărare, au atacat furibund teritoriile agresorului și i-au ucis lui Carol cel Mare nobilii. După zece ani, spun istoricii, a venit și momentul răzbunării crunte. ”Judecata sângeroasă de la Verden” a rămas ca cea mai crudă crimă a unui creștin după Hristos. A ordonat execuţia a 4.500 de saxoni. Detaliile carnagiului apar în cartea lui Christoph Schulte-Richtering.
Diferența dintre un președinte și un împărat
A avut nouă neveste și optsprezece copii. A instituit edictul “friedelehe,” astfel încât celor înstăriți le dădea dreptul să aibă amante, pe lângă soții. Dar s-a prezentat în fața papalității ca un bun și mare creștin.
Încoronarea sa ca împărat n-a convenit împărătesei Irina a Imperiului Roman de Răsărit, Bizanțul cum îl știm noi. Ea era regentă, fiul ei (Constantin al VI-lea (780-797) fiind minor. În 786, sub protectoratul ei s-a desfășurat cel de-al șaptelea Sinod de la Niceea. La acea reuniune, clericii veniți din diferite părți ale Imperiului Roman de Răsărit au restabilit învăţătura de credinţă ortodoxă, rămasă până în zilele noastre printre creștinii fostului Bizanț. “Bizanț contra bizanț” a fost o carte a copilăriei noastre.
citește și: Dreapta tradițională franceză are un contracandidat pentru Macron
Războaiele lui Charlemagne
Sigur că despre Charlemagne (eroul istoric al francilor), fondatorul imperiului carolingian, plecat din Aachen să stăpânească lumea, până-n Bizanț, știm de la școală. La mijlocul secolului VIII, a dus mai multe războaie de cucerire. A luat în stăpânire Barcelona. I-a creștinat pe mauri (berberii musulmani din nordul Africii). A pornit războaie contra Lombardiei (actuala Italie de Nord). A adus trupe până în Slovenia și Croația de astăzi. I-a învins pe danezi. Pe saxoni, i-a dat la câini.
În ziua de Crăciun a anului 800, Papa Leon al III-lea l-a încoronat. Unii istorici s-au chinuit să aducă probe ale încercării de renaștere a Imperiului Roman de Apus. S-a proclamat Augustus. Francii erau germanii de vest. În limba lor însemnau războinici.
Bizanțul sau Imperiul Roman de Răsărit era slăbit. Slavii au pătruns în Balcani. Turcii au năvălit dinspre pustele estice.
După ce Papa Leon al III-lea l-a încoronat, Irina, împărăteasa Bizanțului, l-a vrut de bărbat pentru unificarea celor două mari imperii. Doar un pretendent la mâna ei, a zădărnicit “lucrarea.” Așa a existat două împărății, una de vest și alta de est.
Prin feudele nou create, a instituit premisele feudalismului
Carol cel Mare a schimbat moneda, a întărit puterea cetăților, a dezvoltat liberul schimb, între teritorii. Marea sa realizare a fost creștinarea francilor și a germanicilor, pe care i-a unificat. Pentru a putea stăpâni un imperiu uriaș, care se poate suprapune Europei de azi, a avut nevoie de o armată puternică.
Citește și: Mătușa Ursula îl împrumută pe Vasilică, pentru că “ia de la săraci și dă la bogați”
A instituit legea nescrisă a vasalităților și a protectoratelor. Celor fideli le-a dat feude, adică pământuri, lucrători și bani. Aceștia deveneau vasali. Se bucurau de protectoratul Împăratului. Un fel de patronate ale zilei de azi. Cum se spune azi: Sub Înaltul Patronaj al Președintelui.
Klaus Iohannis, premiul internațional Carol cel Mare
Așa s-a născut feudalitatea, cunoscută ca cea mai neagră perioadă din istorie.
De la Carol cel Mare, o fi învățat șeful statului cruzimea și nevoia de vasali? Nu se știe. Viitorii istorici vor avea de lucru.
Așadar, Klaus Iohannis, premiul internațional Carol cel Mare. Unii zic că-i prilej de mândrie, alții se uită la contorul de energie.
Klaus „încoronat,” pentru că a livrat Germaniei sparanghelari și spălătorese
Ceremoniile de mâine transmit un singur adevăr: Klaus cel crud va fi răsplătit, nu doar pentru că a permis hegemonului german să facă ce vrea, de la legi, la încălcări de lege, prin reprezentanți, dar și pentru întoarcerea românilor în feudalism, primul pas spre dispariția unei națiuni.
P.S. Proiectul Generation Z (dialog cu personalități marcante), inițiat și coordonat de Maia Pricopie, elevă a Colegiului Național „Mihai Viteazu”, a obținut locul II la competiția European Charlemagne Youth Prize. Premiul, acordat de Parlamentul European a fost decernat ieri, la Aachen, în Germania. Nu am auzit ca știrea să provoace emoții și nici să stârnească entuziasm pentru initiative similare. Felicitări, Maia!
Vocile lumii
Alessandro Barbero
istoric
”Biblia l-a inspirat pe Carol cel Mare în timpul execuțiilor în masă de la Verden. Exasperat de răzvrătirile continue, a vrut să se comporte ca un adevărat rege al Israelului. Îi plăcea să se compare cu David. Crimele din Vechiul Testament l-au îndreptățit să comită atrocităție,” așa explică Barbero, Masacrul de la Verden, în cartea “Charlemagne, father of Continent”.
