În timp ce primii o mie de bogați ai lumii s-au îmbogățit și mai mult, pandemia de COVID-19 a trimis jumătate de miliard de oameni în sărăcie, fiind considerat cel mai mare dezastru economic și social din anii 1930 încoace, potrivit unui raport comun al Organizației Mondiale a Sănătății și Banca Mondială.
Peste 150 de milioane trăiesc cu mai puțin de doi dolari pe zi, relevă același studiu. Rata sărăciei a crescut de la 7,8 puncte, înainte de pandemie, la 9,1 în prezent. Asta în timp ce – pentru prima dată în istorie – zece dintre multimiliardarii lumii au depășit 100 de miliarde de dolari în anul 2021.
Săracii planetei au sărăcit, ultrabogații s-au îmbogățit. Anul trecut, miliardarii lumii s-au bucurat de cea mai mare rată de creștere a averilor, înregistrată în ultima sută de ani, potrivit unui raport World Inequality Lab, citat de CNN.
Educația, nutriția și sănătatea au suferit mai mult ca oamenii
La începutul pandemiei, și miliardarii au sărăcit. În nouă luni, cei mai bogați o mie dintre pământeni și-au recuperat pierderile și au trecut pe plus. Oficialii ONU vorbesc despre ruinarea acțiunilor lor de scoatere a țărilor subdezvoltate din sărăcie. Va fi necesar mai mult de un deceniu pentru revenirea la nivelul anterior pandemiei, relevă raportul anual al inegalității Oxfam International, lansat anul trecut.
Într-o reuniune comună OMS – Banca Mondială, s-a discutat despre prăbușirea sistemelor de sănătate publică. O mare parte dintre cei aflați în sărăcie își plătesc asistența medicală, mai spun oficialii. Decesele cauzate de tuberculoză și malarie au crescut.
Jumătate de miliard, în sărăcie
Raportul pe anul 2021 privind țările cel mai puțin dezvoltate al Conferinței ONU pentru Comerț și Dezvoltare (UNCTAD) prezintă date dramatice. Pandemia a provocat cele mai slabe performanțe de creștere economică din ultimii 30 de ani. Educația, nutriția și sănătatea au avut cel mai mult de suferit.
În țările cele mai sărace ale lumii, doar 2 % au fost vaccinați. ONU monitorizează, de mulți ani, 46 de economii din întreaga lume, pe care le consideră cele mai puțin dezvoltate. Statutul acestora le dă dreptul să ceară ajutoare internaționale, dar țările bogate nu le sar în ajutor. Marea majoritate a acestor state se află în Africa, 33, nouă în Asia, trei națiuni insulare din Pacific și una, Haiti, în America.
97 de milioane de pământeni trăiesc cu mai puțin de 2 dolari pe zi
Banca Mondială, printr-un mesaj publicat pe twitter, transmitea recent extrem de cinic: “Pentru ca societățile noastre să fie reziliente la crizele viitoare, trebuie să ne asumăm astăzi inegalitățile structurale.” Din nou apare fatidicul cuvânt din manualul propagandiștilor școlii de la Davos: “reziliență.”
Citește și: Slăbește fără diete ! Încercare simplă de antrenare a creierului
Pandemia a provocat nu doar milioane de decese, ci și o creștere bruscă a sărăciei la nivel global. Aproximativ 97 de milioane de oameni trăiesc cu mai puțin de 1,90 de dolari pe zi. 163 de milioane, cu mai puțin de 5,50 dolari, zic oficialii Băncii Mondiale. “La nivel global, se estimează că s-au pierdut trei, până la patru ani de progres în campania de eradicare a sărăciei extreme.”
Laptele praf, vândut în Sri Lanka pe porții de 100 de grame
Sri Lanka nu este doar țara miraculoaselor tratamente cu ayurveda, ci și cel mai mare producător de cauciuc din lume. Turismul reprezintă 10 % din PIB. În vară, la fel ca Florin Cîțu, guvernul statului Sri Lanka raporta o creștere economică de 4,5%, doar că în luna noiembrie 2021, inflația a atins un nivel record de 11,1%, iar creșterea prețurilor a sărăcit populația.
Un șofer din capitala Colombo, Anurudda Paranagama, povestește reporterului The Gardian că și-a luat un al doilea job pentru a putea acoperi creșterile de prețuri la mâncare și a plăti creditul la mașină. „Îmi este foarte greu să rambursez împrumutul. După ce plătesc alimentele, facturile de electricitate și apă, nu mai îmi rămân bani,” a spus el, adăugând că familia lui mănâncă acum doar de două ori pe zi, nu de trei ori ca înainte. Povestește că băcanul din comunitatea sa deschide pachetele de lapte praf de un kg și le împărte în pachețele de 100 grame, deoarece clienții săi nu își mai pot permite achiziționarea întregului conținut. „Acum luăm de la magazin 100 g de fasole. Înainte de pandemie, cumpărăm un kilogram pe săptămână”, a mai spus el. spus Paranagama.
Peste 200.000 de srilankezi, care lucrau în turism și în agențiile de voiaj, și-au pierdut locurile de muncă, potrivit datelor publice ale Consiliului Mondial pentru Călătorii și Turism.
Situația s-a înrăutățit atât de tare în Sri Lanka, încât unul din patru cetățeni, majoritatea tineri și cu studii, spun că vor să părăsească țara. Cei mai în vârstă compară situația de acum cu începutul anilor 1970, când erau cozi lungi pentru pâine, lapte și orez.
Ceai contra petrol. Ce-ai cu bogații săraci de înger?
Țara datorează Chinei mai mult de 5 miliarde de dolari. Anul acesta trebuie să ramburseze un credit ajuns la maturitate de 7,3 miliarde de dolari. Rezervele valutare ale băncii centrale sunt de doar 1,6 miliarde.
Premierul progresist de la Colombo susține că datoria către Iran, pentru petrolul cumpărat, o va acoperi prin exporturi de ceai.
Bogații sunt și mai bogați, săracii planetei și mai săraci. Acesta e rezultatul anilor de pandemie. Datele acestea umplu moara antivacciniștilor. Cum să scadă numărul celor care cred în conspirații, dacă bogații s-au îmbogățit în pandemie, iar săracii au sărăcit și mai mult?
The Guardian
Publicație britanică
“În următoarele 12 luni, Sri Lanka va trebui să ramburseze aproximativ 7,3 miliarde de dolari în urma unor împrumuturi interne și externe, inclusiv o rambursare a obligațiunilor suverane internaționale de 500 de milioane de dolari, în luna ianuarie 2021. În noiembrie 2021, rezervele valutare erau de doar 1,6 miliarde de dolari,” scrie The Guardian în articolul „Nu mai sunt bani”: Criza Covid duce Sri Lanka în pragul falimentului,” scrie publicația londoneză The Guardian.
