Alegerile recente din Bulgaria dezvăluie o realitate îngrijorătoare: democrația în anumite părți ale Europei nu este doar fragilă – ea se destramă din interior din cauza corupției extinse, care slăbește statul de drept și favorizează cumpărarea de voturi. În plus, grupuri marginalizate, precum comunitatea romă, sunt folosite ca pioni politici. Dacă noii comisari ai Uniunii Europene nu iau atitudine, legitimitatea Uniunii este pusă în pericol.
În alegerile recente din Bulgaria, partidul DPS-New Beginning al oligarhului Delyan Peevski a obținut 11,5% din voturi și s-a clasat pe locul patru. Partidul său ar putea juca un rol important în susținerea – sau obstrucționarea – unei majorități parlamentare. Peevski a obținut un procent semnificativ din voturile comunității rome, cu 47%, conform exit-poll-urilor. Însă acest sprijin nu a fost unul autentic; el s-a bazat pe coerciție și cumpărare de voturi, evidențiind corupția profund înrădăcinată care afectează Bulgaria. Corupția, clientelismul și sistemul judiciar compromis al țării reflectă un model îngrijorător răspândit în Europa Centrală și de Est și Balcanii de Vest, inclusiv în Ungaria, Slovacia și România. Pentru noua conducere a Europei, situația din Bulgaria trebuie privită ca un avertisment asupra erodării interne a Uniunii în ceea ce privește principiile democratice. Ignorarea acesteia riscă să afecteze credibilitatea și statutul global al UE.
O Criză Înrădăcinată în Corupție și Exploatare
Bulgaria se situează constant printre cele mai corupte state din UE. Rapoarte de la Transparency International și Comisia Europeană descriu un sistem judiciar slăbit de interferența politică și un proces electoral care a devenit mai mult un spectacol decât o substanță reală. Pentru mulți romi, votul este mai puțin un drept și mai mult o tranzacție forțată, modelată de intimidare, dependență sau stimulente financiare. Comunitățile rome, vulnerabile economic și marginalizate, sunt exploatate ca pioni într-un sistem care prețuiește puterea mai mult decât principiile. Această lipsă de drepturi se extinde dincolo de granițele Bulgariei, expunând un eșec sistemic în Europa de a proteja cei mai vulnerabili. În Ungaria, de exemplu, rapoartele au arătat cum romilor li s-a cerut să voteze pentru candidați specifici pentru a-și păstra beneficiile și a rămâne în programele de muncă. Exploatarea lor nu doar că afectează democrația din Bulgaria, dar și sprijină actorii anti-democratici de pe întregul continent.
Un Model Regional de Regres Democratic
Deteriorarea democrației din Bulgaria reflectă o tendință mai largă de regres în Europa Centrală și de Est și în Balcani. În Ungaria, erodarea independenței judiciare și a libertății presei de către Viktor Orbán a determinat Economist Intelligence Unit să o clasifice drept un „regim hibrid.” Reformele judiciare din Polonia, introduse de PiS, au slăbit democrația, atrăgând critici din partea Curții Europene de Justiție. În România și Slovacia, instituțiile anti-corupție se confruntă cu presiuni politice și scandaluri care subminează încrederea publicului, în timp ce în Balcani, instituțiile fragile și stagnarea economică alimentează autoritarismul, lăsând țările vulnerabile la influența Rusiei și a Chinei.
În aceste regiuni, comunitățile rome sunt exploatate în mod regulat de forțe politice care prosperă pe baza lipsei lor de drepturi. Pentru mulți elite, romii joacă un dublu rol – ca țapi ispășitori pentru eșecurile de guvernanță și ca blocuri de vot controlate, manipulate prin coerciție și cumpărare de voturi. Acest dublu standard, în care romii sunt atât excluși, cât și exploatați, dezvăluie o slăbiciune în cadrul democratic european, făcându-l susceptibil la influențe autoritare. Alegerile recente din Bulgaria ilustrează riscurile ignorării lipsei de drepturi a romilor: aceasta nu doar perpetuează excluderea, dar și încurajează populiștii naționaliști care distrag atenția de la eșecurile lor de guvernanță prin exploatarea comunităților marginalizate.
Apărarea Democrației din Interior: Rolul Noii Conduceri a Europei
În actualul climat al ascensiunii populismului, a devenit urgent ca UE să se angajeze din nou în protejarea fundamentelor democratice ale Europei. Pentru președintele Ursula von der Leyen, care a promis să susțină statul de drept, aceasta este un test critic. Pentru a-și menține credibilitatea ca apărător al democrației, UE trebuie să acționeze decisiv pentru a proteja cei mai vulnerabili, inclusiv romii. Pe măsură ce noii comisari își preiau funcțiile, ei trebuie să protejeze drepturile minorităților și democrația. Eșecul de a face acest lucru ar însemna cedarea idealurilor fundamentale ale Europei în fața forțelor care intenționează să le submineze.
Comisarul pentru Democrație, Justiție și Statul de Drept, Michael McGrath, trebuie să prioritizeze integritatea electorală, asigurându-se că grupurile vulnerabile – în special romii – sunt cu adevărat protejate și împuternicite să participe. Aceasta necesită mai mult decât declarații; implică implementarea unor măsuri robuste, supraveghere strictă în Bulgaria și în alte state expuse riscului din Europa Centrală și de Est, alocarea resurselor necesare și disponibilitatea de a înfrunta interesele înrădăcinate. Acest lucru ar putea include consolidarea monitorizării electorale independente în Bulgaria și alte zone de risc, cu mecanisme susținute de UE pentru a proteja practicile corecte. Fără acestea, romii și alte comunități marginalizate rămân izolate politic, slăbind fundațiile democratice ale Europei.
Comisarul Roxana Mînzatu, responsabilă pentru Drepturi Sociale și Egalitate, are o sarcină la fel de urgentă. Protejarea romilor de exploatarea politică este atât o chestiune de justiție socială, cât și esențială pentru credibilitatea democratică a UE. Uniunea trebuie să investească în inițiative care sprijină educația electorală a romilor, reziliența economică și implicarea civică, rupând ciclurile de dependență și promovând o agenție politică autentică. Programele de protecție a votanților și colaborarea cu grupurile locale ale societății civile – a căror prezență oferă o perspectivă și responsabilitate de pe teren acolo unde standardele democratice sunt în pericol – vor fi cruciale pentru a contracara practicile de excludere care erodează democrația.
Dacă von der Leyen și comisarii săi sunt angajați într-o Europă fundamentată pe idealuri democratice, trebuie să apere aceste valori acolo unde sunt cele mai vulnerabile. Viitorul Europei ca uniune democratică depinde de semnificația acordată democrației pentru toți cetățenii, în special pentru cei vulnerabili. Într-o lume în care autoritarismul este în creștere, puterea UE va fi măsurată nu prin retorică, ci prin hotărârea sa de a apăra democrația în interiorul granițelor sale. Aceasta este clipa de răscruce a Europei – momentul pentru acțiuni decisive este acum, iar cei mai vulnerabili vor fi atenți când comisarii vor lua atitudine.
