Ciurica – divinitate răzbunătoare care „ciuruia” în bătaie pe cei ce lucrau în ziua ei. Este prima zi din cei trei Circovi ai Mărinei (15-17 sau 16-18 iulie), în care își fac simțită prezența zeități feminine deosebit de puternice, care sancționează sever orice abatere de la sărbătoare.
Ciurica conferea inițiatelor forța necesară pentru a lupta cu armele bărbaților într-o societate masculină, ce a înlocuit vechea societate matriarhală. Nu era vorba numai de „a plăti polițe” bărbaților în această zi din an, în care femeile erau considerate a fi mai puternice decât bărbatul, ci se avea în vedere și dobândirea, pe cale magică, a unui suport redutabil, a unui instrument de putere.
Tradiții. Această sfântă a bătut pe dracu-n cap, cu ciomagul și cu un ciocan, când a vrut să toace. Cine va fi bătut în acestă zi, tot anul va fi ciuruit. Ciurica îi apără pe cei slabi de bătaia celor puternici. Este o zi a femeilor, o zi în care au dreptul să își bată bărbații, în care ele au superioritate asupra bărbaților, în care sunt stăpâne pe bărbații lor, le pot porunci și, în caz de nesupunere, chiar îi bat.
Dacă femeia își bate bărbatul în această zi, tot anul îl va putea bate. În această zi bărbații o cam șterg de acasă, de teamă ca nu cumva nevasta să-i ia la bătaie din lucru de nimic. O femeie povestea că până a nu ține această sărbătoare, în toate zilele era bătută de bărbat. Îndată ce a început a o ține, nici „cârc” nu mai zice.
Ciurica se crede c-a fost o femeie foarte rea, care își bătea bărbatul. E rău de lovituri. Ciurica se ține de femei, ca să le ajute cu ce ar voi contra bărbaților. În ziua de Ciurica, femeile să ciuruie boabe de porumb prin curte și să ia de păr pe bărbați și să-i bată, ca să le mergă bine tot anul. Se ține pentru sporul casei; nu se dă nimic din casă.
În această zi femeile nu lucrează absolut nimic, nu scot nici gunoiul din casă, nu împrumută nici foc, căci e o zi cu primejdie, rea de boală, de pagubă, mai ales pentru vite. Dacă femeile vor lucra de Ciurica, tot anul le vor bate bărbații. Femeile se păzesc să fie bătute sau chiar să le pună mâna în cap, altfel tot anul vor fi bătute sau ciuruite.
De Ciurica, dacă se ceartă femeia cu bărbatul, se vor certa tot anul. Oamenii se feresc să se certe, ca să nu le meargă așa tot anul. Nu se lucrează, ca să nu le ciricăie gura când vorbesc. Ciurica aduce moarte grabnică și boale. E rea de ciumă și de bube. Ciurica se ține pentru ferirea de vărsat. Se ține pentru a nu muri păsările din curte. Este rea de boale.
1099. Ierusalimul este cucerit după lupte sângeroase în care cruciații sunt conduși de Godefroy de Bouillon, care devine astfel primul conducător al Regatului Ierusalim.
1606. S-a născut pictorul olandez Harmenz Rembrandt van Rijn.
1789. Marseilleza a devenit imnul naţional al Franţei.
1815. Napoleon a fost exilat pe insula vulcanică Sfânta Elena, unde își va petrece ultimii şase ani din viaţă, sub supraveghere britanică.
1858. Au fost tipărite în Moldova primele mărci poștale, vestitele Cap de bour, care au intrat în circulaţie la 22 iulie 1858, la biroul poştal din Iaşi, şi la 8 august 1858, la celelalte birouri poştale moldovene, iar la 31 octombrie 1858 a fost retrasă. Emisiunea a fost tipărită la Iaşi la tipografia Atelia Timbrului, în timpul caimacamiei lui Nicolae Vogoride.
A fost creat după model austriac şi au fost folosite matriţe de oţel pentru tipărirea sa. Marca poştală a constituit o mare revoluţie în sistemul de comunicare organizat, poştal, dar şi o mişcare politică împotriva suzeranităţii otomane, care nu agrea, în Ţările Române, niciun fel de autonomie instituţională sau economică, cum ar fi moneda proprie, însemnele sau drapelul.
Timbrul reproducea într-un cerc capul de bour, semn heraldic de pe stema Principatului Moldovei, o goarnă poştală, o stea în cinci colţuri, legenda «porto scrisori» scrisă cu litere chirilice şi valoarea nominală a timbrului, amplasată în interiorul buclei de formă eliptică a goarnei poştale. Cercul avea dimensiunile de 19,5 mm la valorile de 27 şi 54 de parale, 19,75 mm la valoarea de 81 parale şi 20,25 mm la valoarea de 108 parale.
Prima serie de mărci poştale din spaţiul românesc era formată din patru valori: 27, 54, 81 şi 108 parale. Tirajul a fost mic: 6.000 la 27 de parale bucata, 10.000 la 54 de parale, 2.000 la 81 de parale și 6.000 la 108 parale.
Sursă: războifilatelic
1892. Se naște Walter Benjamin, critic literar, traducător și filosof marxist.
1904. A murit dramaturgul rus Anton Pavlovici Cehov.
1912. S-a născut Neculai Ghimpu, globtrotter român.
1919. Moare Hermann Emil Fischer, chimist german, laureat al Premiului Nobel.
1930. S-a născut filosoful francez Jacques Derrida.
1940. Moare americanul Pershing Wadlow Robert, deținătorul recordului mondial de cel mai înalt om din lume: 2,72 m.
1946. A murit doctorul Dumitru Bagdasar, fondatorul şcolii de neurochirurgie din România.
1962. Reprezentativa feminină de handbal a României a cucerit titlul suprem la cea de-a doua ediție a Campionatului Mondial, desfășurat în România, între 8 și 15 iulie.
1964. S-a înființat studioul cinematografic Animafilm.
1997. A fost asasinat, la Miami, creatorul italian de modă Gianni Versace.
1999. Generalii Victor Athanasie Stănculescu şi Mihai Chiţac au fost condamnaţi la câte 15 ani de închisoare, pentru omor deosebit de grav, în procesul revoluţiei de la Timişoara, Curtea Supremă de Justiţie (CSJ) hotărând ca ei să plătească, împreună cu MApN, 33,264 miliarde de lei persoanelor rănite şi rudelor celor ucişi în decembrie 1989.
2003. Ia naștere proiectul ro.wp, versiunea românească a proiectului Wikipedia.
Ziua mărcii poștale românești
Citește și:
DADA. Căderea Bastiliei. Afacerea Tămădău. Klimt. Arghezi. Solana. Undă verde la informaticieni.
Femeile la Jocurile Olimpice. Live Aid. Cezar. Rubik. Ford. Picard. Hăulita de la Gorj.
