Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat legea prin care bujorul este declarat Floare Naţională a României. România liberă a susținut, încă de la lansare, proiectul. Este meritul incontestabil al profesorului Florin Toma de la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din București (USAMV), care de peste un deceniu luptă pentru îmbujorarea chipului patriarhal al României. Iată că a reușit, cu sprijinul inimoșilor săi colegi, studenți, dar și prin înțelegerea clasei politice.
Floarea simbol naţional al României, bujorul, mai este cunoscută şi sub numele de Palma-Maicii-Domnului, rujioară sau băbărujă. Toate sunt denumiri populare, arhaice ale bujorul românesc.
În cultura populară, bujorul este adesea asociat cu dorul, cu frumuseţea fizică sau cu dragostea.
Mai multe țări au flori, simboluri naționale
Astfel, țara noastră se înscrie în rândul statelor lumii care au o floare simbol național. Busuiocul e emblema Republicii Moldova, irisul al Croației, trandafirul, al Bulgariei, lalelele sunt ale Ungariei, Țărilor de Jos și Turciei, iar levanțica, hortensia, garoafa, frunzele de măslin însoțesc imaginea Portugaliei.
Floarea, din cele mai vechi timpuri, înnobilează și înmănunchează aspirațiile de frumos ale națiunilor. Din Biblie, știm rolul frunzelor de măslin.
Încă din cele mai vechi timpuri, casele românilor era pline de crenguțe de salcie, puse în jurul icoanelor.
Numele științific, Paeonia lactiflora, provine de la numele Paeon, o divinitate a vindecării. El era un ucenic al lui Hipocrat. Plecat pe muntele Olimp, ca să caute leacuri pentru diminuarea durerilor femeilor de la naștere, Zeus l-a transformat în bujor, spre a-l scăpa de invidia colegilor săi.
Conform prevederilor legii, anual, se vor organiza, la nivel naţional şi local, Festivaluri ale bujorului. Diferitele specii de bujor vor fi expuse în aranjamente peisagistice şi ornamentale.
Rezervațiile naturale, în care cresc bujorii sălbatici, din Greci, Comana, Zăul de Câmpie (Mureș), din pădurea Călugărească, din cea de la Plenița sau Troianul (Teleorman) vor fi destinații mai cunoscute marelui public iubitor de natură. Și în Munții Banatului, Dumnezeu a lăsat o astfel de floare.
Autoritățile locale vor fi obligate prin lege să întrețină și să protejeze aceste spații ale miracolelor naturii.
Să înmulțim bujorul!
Mai mult, românii vor fi încurajați de experții horticoli să crească și să înmulțească o floare națională, care a încununat de-a lungul a sute de ani măreția iubirii unui popor creștin.
Legea încurajează înființarea unor grădini botanice, în care fiecare specie să aibă atât un pastor, cât și o poveste.
Pentru că simbolurile nu pot fi nemuritoare dacă nu au pasaje lirice, românii, încă din vechime, au personalizat bujorul. Floarea era asociată din timpuri imemoriale dorului, romantismului și iubirii.
În popor se spune că erotismul este stimulat de prezența în dormitor a unei vaze cu bujori.
În Zăul de Câmpie, bătrânii povestesc legenda. Se spune că doi frați s-au îndrăgostit de aceeași fată. Dar ei îi plăcea doar cel mai mic, pe numele de botez Bota. La aflarea veștii, din gelozie, fratele cel mare l-a aruncat din barcă pe cel mic. Acesta s-ar fi înecat, iar fata a plâns, la marginea lacului, cu lacrimi de sânge. Astfel, pe malul apei ar fi apărut bujorii, în semn de solidaritate a naturii cu suferința fetei. Să mai rememorăm și tainele întâmplărilor din Castelul Ugron? Mergeți vedeți și ascultați, până ce hulpavul progresism nu ne va îneca în irelevanță!
Pentru că orice dar al lui Dumnezeu trebuie însuflețit, Rezervatia de bujori de la Zăul de Campie din judetul Mureș a fost înființată în 1932 de academicianul Alexandru Borza, fiind unicat în Europa acelor vremi. Profesorul a proiectat Grădina Botanică din Cluj.
Bucuria înfloririi bujorilor nu e de lungă durată. De obicei, florile apar în luna mai. Deci, zilele libere ale românilor și sărbătorile pascale pot avea, mai nou, șase destinații speciale: Rezervațiile Naturale care încearcă sa păstreze cea mai veche floare din România în siguranță pentru generațiile viitoare. Priviți și sădiți-vă în gând că miracolele sunt repetabile, doar dacă ne îngrijim de mediu.
Mai are rost să ne întrebăm de unde vine expresia “îmbujorare?” Că cele mai frumoase fete ale românilor poartă “bujori în obrăjori?”
Meritul incontestabil este al profesorului Florin Toma
Privind decizia politică de zilele acestea, suntem încredințați că timpul speranței și al îngemănării istorice a românilor cu natura nu moare.
Perioada în care înfloresc bujorii diferă de la an la an, fiind influențată de temperaturile primăverii și de altitudinea la care se găsesc. Dar cu certitudine, începând cu 1 Mai aveți toate șansele să-i găsiți înfloriți în oricare dintre rezervații. Bujorii rămân doar până la zece zile înfloriți.
Așa cum am spus, meritul incontestabil al declarării bujorului – floarea națională a României – este al profesorului Florin Toma de la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din București (USAMV).
Specializarea sa este în producerea bulbilor și florilor de tuberoze. A participat la 12 programe de cercetare. Conduce catedra de peisagistică, biodiversitate si horticultură ornamentală.
A publicat 17 cărți. Invitați-l să vă îmbujoreze grădina!
Vocile lumii
Parlamentul României
“„Se declară bujorul, din familia Paeoniaceae, ca floare naţională a României. În scopul marcării florii naţionale a României, anual se organizează, la nivel naţional şi local, un Festival al bujorului, eveniment horticol, în care vor fi expuse, în aranjamente peisagistice şi ornamentale, diferite specii de bujor. Cu această ocazie, în cadrul unor simpozioane ştiinţifice, vor fi prezentate caracteristicile biologice şi ornamentale ale diferitelor specii de bujor, îndeosebi a celor sălbatice”, arată legea promulgată de către şeful statului, conform TVR.
