Proiectul a fost anunțat miercuri în cadrul unei conferințe de presă comune a ministrului Mediului, Apelor și Pădurilor, Barna Tánczos, a ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene, Cristian Ghinea și a secretarului de stat din cadrul MIPE, Csilla Hegedüs.
Obiectivul proiectului este estimarea genetică a populației de urși bruni din Carpații României, dar vor fi puse în practică și alte măsuri prin care va putea fi implementat Planul Național de Acțiune pentru conservarea speciei de urs brun din țara noastră.
„Amprenta genetică este cea mai exactă metodă din lume de estimare a populației de urși. Este, în același timp și o premieră științifică: această metodă nu a fost aplicată niciodată pe o populație atât de mare de urși, așa cum este cea a României. Totodată, este primul proiect finanțat din fonduri europene pentru managementul populației de urși. Vom demara colectarea în masă a probelor genetice din Carpații României la începutul anului viitor. Fiecare probă va avea coduri de bare și va fi introdusă într-o aplicație informatică, devenind bază științifică și de analiză. Datele vor fi interpretate pentru a afla câți urși trăiesc în România, dar și care sunt zonele cele mai populate din țară. Vom avea alături de noi, în acest proiect și parteneri internaționali din Norvegia, Marea Britanie, Suedia, Slovenia și Slovacia, a căror expertiză ne va fi extrem de utilă în acest demers”, a declarat ministrul Tánczos.
Prelevarea probelor genetice va fi realizată cu ajutorul a peste 400 de specialiști din cadrul Romsilva și gestionari ai fondurilor cinegetice, dar vor fi utilizați și câini specializați în depistarea excrementelor de urs.
Echipele care vor culege datele din teren vor transmite mai departe probele genetice către Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură Marin Drăcea (ICAS), unde acestea vor fi analizate în laborator și interpretate.
„Proiectul pe care îl lansăm astăzi are o importanță deosebită pentru o temă care ne preocupă pe toți în aceste zile: populația de urși și interacțiunea cu oamenii. Încercăm să rezolvăm prin fonduri europene o problemă care trenează de mai mulți ani. Proiectul este o abordare modernă a managementului unei specii și o încercare de a limita incidentele nefericite până când vom avea o imagine clară a numărului de urși și vom trece la o decizie politică definitivă”, a declarat Cristian Ghinea, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene.
Pe lângă monitorizarea și estimarea genetică a populaţiei de urs brun, proiectul prevede atât înfiinţarea unui complex pentru îngrijirea, reabilitarea şi protecţia acestei specii, cât și achiziţia şi instalarea unor sisteme de protecţie.
„Un alt obiectiv este construirea unui complex de îngrijire a urșilor în pădurea Kronstadt, în județul Brașov, cu un buget de aproximativ 2 milioane de euro, pentru o populație de aproximativ 100 de exemplare, cu o suprafață de 60 de hectare. Complexul va fi dotat cu tehnologie de hrănire, soluție care elimină contactul direct dintre urs și om. Aici vor fi relocate acele exemplare care nu mai pot trăi în habitalul lor natural, în pădure, în libertate, și o să fie o posibilitate de studiu științific și acolo. De asemenea, proiectul prevede achiziționarea și instalarea de sisteme de protecție a animalelor domestice, a culturilor și a bunurilor populației, a stânelor. Vorbim aici de 1.140 de garduri electrice de diverse tipuri, de diverse tehnologii și montarea camerelor de supraveghere pentru a urmări eficiența fiecărui tip de gard electric. Acum avem finanțarea, avem numărul exact, avem obiectivul clar și săptămânile următoare va fi lansată și procedura de licitație internațională pentru a achiziționa aceste garduri electrice și a le pune la dispoziția fermierilor”, a spus Tánczos.
Ambele etape (prelevare și interpretare) trebuie să se termine până la sfârșitul anului 2023, când se va putea realiza o estimare cât mai aproape de realitate a numărului de urși.
