România a primit din partea Ucrainei acceptul ca nave ale României să facă verificări pe o parte din brațul Chilia, pentru a evalua impactul lucrărilor pe care le-ar fi executat partea ucraineană în acest segment al Deltei Dunării.
România ceruse acceptul Ucrainei să facă verificări pe partea ucraineană a brațului Chilia, care delimitează granița dintre România și Ucraina, precum și pe canalul Bîstroe, care se află integral pe teritoriul Ucrainei. Drept răspuns la această cerere, Ucraina a precizat că acceptă un control, însă doar pe brațul Chilia și fără a include o zonă de 11 kilometri de la începutul acestuia. Ucraina acceptă ca România să realizeze măsurători, în aceste condiții, de la data de 17 martie 2023. Semnificația acordului transmis de partea ucraineană a fost explicată de vicepremierul Sorin Grindeanu, ministru al Transporturilor. Grindeanu a postat un anunț pe internet, la data de 16 martie.
„Partea ucraineană a dat un acord parțial pentru începerea măsurătorilor pe brațul Chilia (partea ucraineană), începând de mâine. Acest acord privește sectorul cuprins între km 22 și km 116 pe acest braț al Dunării, iar măsurătorile se vor desfășura doar pe timpul zilei.
În discuțiile anterioare cu oficialitățile ucrainene am solicitat ca măsurătorile pe brațul Chilia să înceapă de la km 11. Insistăm ca flota de nave specializate a României să primească acces și pe celelalte sectoare ale brațului Chilia (între km 11 și km 22), dar și pe canalul Bâstroe.
În condițiile în care inclusiv reprezentanții Comisiei Europene au susținut solicitările României, consider că este în interesul ambelor țări sa fie lămurită problema dragajelor efectuate de Ucraina pe întregul braț Chilia și pe canalul Bâstroe”, a subliniat vicepremierul Grindeanu în mesajul postat pe facebook.
Discuțiile la nivel de experți între România și Ucraina au început la data de 7 martie 2023. Totuși, de atunci încoace, România n-a putut verifica efectiv lucrările pe care Ucraina le efectuează în zona care îi aparține în Delta Dunării, întrucât, pentru a face asemenea verificări, România avea nevoie și de acceptul părții ucrainene. Câteva nave fluviale, care aparțin Ministerului Transporturilor din România, sunt în măsură să realizeze aceste măsurători, anunța, acum trei săptămâni, vicepremierul Grindeanu. „Noi suntem pregătiți! Trei nave ale AFDJ Galați- dotate cu echipamente pentru măsurarea adâncimii canalelor navigabile – așteaptă acceptul pentru a face măsurători pe Canalul Bâstroe”, anunța, încă din 23 februarie, vicepremierul României.
Oficiali și specialiști din România avertizau că Ucraina execută lucrări pe canalul Bîstroe cel puțin din anul 2016, deci cu mult înainte de actualul război dintre Rusia și Ucraina. România critică aceste lucrări pe motiv că ar avea un impact de mediu devastator asupra Deltei Dunării. Intenția părții ucrainene ar fi să crească adâncimea canalului Bîstroe. Bîstroe este deja navigabil, însă Ucraina dorește, prin aceste lucrări, să-l facă accesibil și pentru nave mari. Intenția Ucrainei ar fi aceea ca navele care transportă cereale exportate de Ucraina să poată traversa canalul Bîstroe. Mult mai puțin se vorbește despre importanța militară a canalului Bîstroe, în condițiile actualului război dintre Rusia și Ucraina.
La data de 17 februarie 2023, în condițiile în care România avertiza că nu dorește modificarea canalelor din Deltă, Ministerul Infrastructurii din Ucraina anunța că statul ucrainean deja a realizat acest obiectiv. „Pentru prima dată de la obținerea independenţei Ucrainei, capacitatea de tranzit pentru nave care trec prin canalul Bîstroe a crescut de la 3,9 la 6,5 metri”, anunța partea ucraineană. În plus, ministrul ucrainean al Infrastructurii, Oleksandr Kubrakov, a subliniat că lucrările de dragare continuă.
Urmărește România Liberă pe Twitter, Facebook și Google News!
