Europenii au avut parte anul trecut de cea mai călduroasă vară înregistrată vreodată, cu incendii de vegetație, inundații și valuri de căldură intense care au afectat continentul, potrivit unui raport al oamenilor de știință din UE publicat vineri, notează Reuters.
Temperaturile de vară au fost cu aproximativ 1 grad Celsius peste media ultimelor trei decenii, în Italia înregistrându-se chiar și temperaturi de 48,8C – un record provizoriu pentru întreaga Europă.
Un val de căldură deosebit de puternic în Marea Mediterană a contribuit la declanșarea unor incendii de vegetație grave care au ars peste 800.000 de hectare în țări precum Grecia, Turcia și Italia. Între timp, precipitațiile record au dus la inundații devastatoare în Belgia și în vestul Germaniei, care au provocat moartea a peste 200 de persoane.
Raportul, publicat anual de Serviciul Copernicus pentru Schimbări Climatice al UE, se bazează pe observații prin satelit, măsurători la fața locului și modele computerizate pentru a oferi o actualizare a stării climatice a continentului.
„Ne confruntăm cu o mulțime de provocări”, a declarat Mauro Facchini, șeful Unității Copernicus din cadrul UE.
Acesta a precizat că temperaturile record din 2021 și fenomenele meteorologice extreme au evidențiat necesitatea urgentă ca țările să își reducă emisiile de gaze cu efect de seră pentru a evita o încălzire suplimentară care ar declanșa fenomene meteorologice și mai distructive.
La nivel global, ultimii șapte ani au fost cei mai călduroși din istorie. Cu toate acestea, anul trecut a fost ușor mai rece în comparație cu anii trecuți, deoarece temperaturile au fost temperate de un model meteorologic La Nina, care ajjută la scăderea temperaturilor mării în nordul globului.
Deși țările s-au angajat, în cadrul Acordului de la Paris din 2015, să limiteze creșterea temperaturii globale la 1,5 grade Celsius peste nivelurile de dinainte de declanșarea industriei, majoritatea nu au reușit să facă progrese suficiente, iar anul trecut emisiile globale de CO2 și-au revenit puternic după o scădere temporară indusă de pandemia COVID-19.
Țările se confruntă deja cu consecințele lipsei de acțiune
Anul trecut, oamenii de știință din domeniul climei au constatat că inundațiile dezastruoase din Europa de Vest din vara trecută au devenit cu cel puțin 20% mai probabile din cauza schimbărilor climatice – reflectând un principiu cunoscut de mult timp conform căruia, pentru fiecare grad de încălzire a atmosferei, aceasta poate reține cu 7% mai multă umiditate, sporind astfel șansele de ploi abundente.
„Aceasta este una dintre cele mai vizibile și mai pronunțate schimbări pe care le observăm odată cu încălzirea globală”, a declarat pentru Reuters Wim Thiery, climatolog la Vrije Universiteit Brussel.
El a spus că guvernele au făcut unele progrese în adaptarea la astfel de evenimente prin crearea de zone naturale de inundații, dar că reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră este cea mai ieftină și mai eficientă opțiune pentru a limita pericolele climatice.
Raportul a constatat, de asemenea, că în 2021 temperaturile de la suprafața mării în unele părți ale Mării Baltice și ale Mării Mediterane au fost cele mai ridicate de când au început înregistrările prin satelit, la începutul anilor 1990. „Unele părți ale Mării Baltice au fost cu 5 grade Celsius peste medie, ceea ce este destul de mult pentru ocean”, a declarat Freja Vamborg, cercetător senior în domeniul climei la C3S.
Urmărește România Liberă pe Twitter, Facebook și Google News!
