Propunerea legislativă referitoare la protejarea pădurilor din jurul capitalei depusă în parlament
de către platforma civică „Împreună pentru Centura Verde” a fost adoptată astăzi de Senat cu
unanimitate de voturi.
Din cei 106 de senatori prezenți, 105 au votat pentru, nu au existat voturi
împotrivă, nu a fost nicio abținere și doar o singură persoană a ales să nu voteze.
În contextul poluării dramatice din București și al tăierilor îngrijorătoare de păduri din jurul
capitalei, zeci de organizații neguvernamentale, grupuri civice și persoane publice adunate sub
umbrela platformei „Împreună pentru Centura Verde” (www.centuraverde.ro), au transmis
către Parlament, pe 12 aprilie 2023, propunerea legislativă (https://bit.ly/43nAGsL) ce
presupune punerea sub protecție a întregii vegetații forestiere a Ilfovului. Proiectul constituie
piatra de temelie pentru viitoarea Centură Verde București-Ilfov.
Proiectul a fost întocmit cu implicarea deputatelor Diana Buzoianu (USR) și Oana Cambera (Reper). Propunerea legislativă se bucură de co-inițiatori și de la alte partide, printre ei aflându-se: actualul ministru al mediului, Mircea Fechet (PNL), fostul ministru a mediului Tanczos Barna
(UDMR, susținător al proiectului încă din timpul mandatului său), ministrul justiției, Alina
Gorghiu (PNL, din postura de președintă a Senatului, una dintre cele mai active susținătoare ale
proiectului), Cristian Niculescu Țâgârlaș (PNL), Robert Cazanciuc (PSD) și Laura Moagher
(PSD).
Propunerea legislativă își va urma acum parcursul la Camera Deputaților, forul decizional.
De asemenea, promulgarea legii va constitui și punctul de plecare al unui proiect pentru crearea
de centuri verzi și în restul țării.
Printr-o petiție online, care a strâns deja peste 7000 de semnături,
(https://campaniamea.declic.ro/p/ImpreunaPentruCenturaVerde), platforma civică „Împreună
pentru Centura Verde” invită cetățenii să se alăture și solicită politicienilor și autorităților:
Abundență. Generozitate. Altruism
I. Înaltul patronaj al Președintelui României, Excelența sa, Klaus Iohannis pentru platforma
civică „Împreună pentru Centura Verde”.
II. Adoptarea și promulgarea proiectului de lege pentru protejarea pădurilor din Ilfov.
III. Un plan integrat al Primăriei Municipiului București și Consiliului Județean Ilfov pentru
combaterea poluării, plan care să includă și Centura Verde București-Ilfov.
IV. Includerea centurii verzi în Planul de Dezvoltare Regională București-Ilfov 2021-2027.
V. Un calendar asumat pentru implementarea Centurii Verzi București-Ilfov.
VI. Includerea subiectului legat de poluarea aerului din București în agenda CSAT-Consiliul
suprem de Apărare a Țării.
Centura Verde București-Ilfov reprezintă un proiect pe care dacă acum nu îl tratăm cu maximă
prioritate și seriozitate, viitorul ni-l va impune oricum, la un cost de sănătate, economic,
ecologic și etic înmiit.
Inițiatorii platformei sunt Alex Găvan, alpinist de altitudine și conservaționist și Florin Stoican,
președinte al asociațiilor Kogayon și Parcul Natural Văcărești.
Locuitorii Bucureștiului ar putea avea o speranță de viață mai lungă cu patru ani. Este concluzia
oficială a unui raport din 2020 al Institutului Național de Sănătate Publică. Acest lucru s-ar
întâmpla dacă autoritățile și-ar îndeplini țintele deja asumate pentru combaterea poluării.
De ani buni, Bucureștiul este în top 3 al celor mai poluate capitale din Uniunea Europeană,
înregistrând și cele mai mari pierderi bugetare asociate cu tratarea bolilor cauzate sau înrăutățite
de poluarea aerului, cu o pierdere anuală de 6,35 miliarde EUR.
Stăm la fel de rău în capitală și când vine vorba de spațiul verde pe cap de locuitor. Ne aflăm
pe ultimul loc din UE. Cu aproximativ 7-9mp suntem departe de cei 26 mp cât ar trebui să avem
potrivit legii.
După ani și ani de atenționări, România este în procedură de infringement și a și fost
condamnată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene pentru aerul toxic din București.
Până în momentul în care vom remedia situația, amenzile potențial de multe zeci de milioane
de euro vor fi plătite de către Primăria Municipiului București, adică din banii noștri, ai tuturor.
În același timp, ironic, pădurile din jurul Bucureștiului sunt decimate în mod sistematic.
Ultimele rămășițe ale legendarilor codrii ai Vlăsiei sunt zilnic sub asaltul drujbelor.
Cu 16% suprafață împădurită, Ilfovul este considerat, conform Codului Silvic, “zonă cu deficit
de vegetație forestieră”.
Doar tăierile legale însumează anual echivalentul a 5 000 de camioane cu lemne, o cantitate
semnificativă date fiind puținele corpuri de pădure rămase în județ.
Conform aplicației Inspectorul Pădurilor, în ultimele 12 luni, în Ilfov au fost tăiați peste
jumătate de milion de arbori, mai exact 581 287, în peste 700 de lucrări silvice autorizate. Și
aceștia reprezintă doar tăierile legale.
Astfel de păduri din jurul localităților îndeplinesc un rol social deosebit, în special cele din jurul
marilor aglomerări urbane. Prin reducerea prafului și a particulelor aflate în suspensie, prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, prin diminuarea zgomotului sau prin reducerea extremelor termice, ele sunt fundamentale pentru un mediu sănătos și lupta împotriva schimbărilor climatice.
În egală măsură, aceste păduri sunt importante atât în alcătuirea unui peisaj armonios cât și pentru recreere, sport, educație sau terapia prin băi de pădure. Și mai este și valoarea lor pentru
biodiversitate, de neprețuit.
Conform prevederilor legale în vigoare, funcția principală atribuită prin amenajamentele silvice
acestor păduri este socială, având prioritate în fața celei economice.
Cu toată poluarea din oraș și prin dispariția ultimelor păduri din jurul său, rămânem fără aer.
Nu vom avea aer curat în București atât timp cât, dincolo de măsuri anti poluare luate în
interiorul său, în Ilfov nu va exista o centură verde înconjurătoare pentru capitală.
Dezvoltarea orașului este strâns legată de ceea ce se întâmplă și se va întâmpla în Ilfov.
După deja înființatul Parc Natural Văcărești, această centură verde va reprezenta următorul pas
major în materie de plămân verde al Bucureștiului, următorul pas major în materie de calitatea
vieții în oraș și în zona metropolitană.
Sub diverse forme, cele mai multe țări europene recunosc statutul și rolul special al pădurilor
dimprejurul orașelor. Le asigură o protecție sporită, în acord cu amenințările care vizează
această categorie forestieră. Dincolo de beneficiile sociale și economice pentru comunitate, ele
contribuie și la facilitarea unei planificări urbanistice sustenabile, stopând astfel dezvoltarea
imobiliară necontrolată. Copenhagen Green Wedges (Danemarca), London Metropolitan Green Belt (Marea Britanie, unde aproape toate orașele mari au prevăzute astfel de zone verzi), Melbourne’s Green Wedges (Australia), San Francisco Bay Area Greenbelt (SUA) și São Paulo City Green Belt Biosphere Reserve (Brazilia) sunt doar câteva exemple.
Cea mai mare centură verde existentă este cea a orașului Ontario, de aproape 810 000 de
hectare, cuprinzând atât păduri și zone umede cât și pășuni și terenuri agricole.
Dar poate că cea mai inspirațională poveste este și una dintre cele mai vechi și vine din Viena,
unde acum o sută cincizeci de ani, locuitorii săi au conștientizat nevoia protejării spațiului
verde. În acest moment Wiener Grüngürtel înconjoară orașul aproape total. Un foarte bun
exemplu pentru viitoarea centură verde București-Ilfov.
