Benone Sinulescu și-a dedicat viața muzicii populare și a fost unul dintre cei mai îndrăgiți artiști din România. „Nea Beni” a murit joi după amiază, din cauza unor complicații provocate de o pneumonie.
Primele semne ale talentului muzical au apărut în copilarie, apoi, primele experiente muzicale ale sale s-au derulat in corul bisericii, unde canta la Denii si la Prohod.
În plus ii placea la nebunie sa inventeze cantece, dar sa si adauge alte cuvinte pe melodii deja cunoscute numai atunci cand nu le mai stia sau le uita.
Dupa terminarea scolii elementare, ciclul 1 din Siriu, nea Beni devine solistul scolii din Plescoi si dirijorul corului. Asta se intampla in clasa a cincea. `Ma dusesem acolo, pentru ca la Siriu nu era decat scoala elementara`, rememora artistul.
Mandrindu-se cu faptul ca tatal sau a avut un glas superb pe care de altfel l-a si mostenit, Benone Sinulescu avea deja la varsta de 12-13 ani un repertoriu extrem de vast, cunoscand pe de rost cantecele Ioanei Radu, Mariei Tanase, Mariei Lataretu si ale lui Ion Luican.
Elev fiind (urma cursurile Scolii Medii Tehnice din Buzau) a inceput sa cante la statia de amplificare a orasului : `Buzaul avea o statie de amplificare cu ramificari pe intreg cuprinsul. Mergeam acolo sa cant de cate ori puteam`. Unul dintre primele cantece interpretate a fost `De la moara pana la gara` al Ioanei Radu.
Benone Sinulescu și-a dedicat viața cântecului
Dupa ce a absolvit Scoala Tehnica din Buzau, Benone Sinulescu a venit in Bucuresti unde a dat examen la Scoala Speciala de Muzica. Din pacate, din cauza unei incurcaturi nu a intrat de prima data.
Mai tarziu s-a prezentat din nou fiind cooptat in clasa doamnei Elisabeta Moldoveanu `”o exceptionala profesoara de canto`, dupa cum o caracteria artistul.
Primele inregistari radio nu au intarziat sa apara. In anul 1956 a inregistrat `Straina mamei, straina`, `La Lenuta sub cerdac` si `In muntii Buzaului`. Avea doar 18 ani.
Evident au urmat si concertele de mai mare anvergura. Nea Beni si-aduce aminte cu placere : `Cantam la Hunedoara. Dupa ce am terminat de cantat, un spectator a urcat pe scena si mi-a oferit in dar o cravata tricotata. Si cate am mai primit! Carti de rugaciuni, sticle cu bauturi de toate felurile, chiar si o Biblie. O data unul a urcat pe scena cu o curca vie si doua borcane cu dulceata sa mi le daruiasca si o plasa cu nuci doar pe jumatate, caci restul le pierduse pe drum`.
Cele mai mari succese le-a repurtat cu ansamblul `Ciocarlia`. Concerte sustinute in fata a sute de mii de oameni, pe stadioane pline sau in sali arhipline ii aduc in memorie multe momente pe care cu greu le poate uita.
Simpatia de care se bucura Benone Sinulescu era de nedescris. Oamenii il asteptau ca pe painea calda sa vina in orasul lor.
Tot in acea perioada au inceput sa apara si concertele de peste hotare. Impreuna cu ansamblul `Ciocarlia`, Benone Sinulescu a fost intr-un turneu la Moscova sustinand cateva concerte pe scena `Balsoi Teatr`. A urmat un spectacol grandios la Kiev, in cea mai mare sala de sport in fata a peste 10.000 de oameni. Succesul a fost debordant.
Primul mare concert
Prin anii ’60 nea Beni ia parte la un spectacol urias alaturi tot de ansamblul `Ciocarlia`, tocmai pe muntele Gaina in fata a peste 150.000 de persoane. Maestrul povestea: `Pregatisem trei cantece dar a fost imposibil sa pot pleca din scena doar dupa acestea. Am cantat ca la o nunta, tot ce am stiut si am putut`.
Dupa o vreme de la acel succes, Benone Sinulescu obtine un angajament de `juma’ de norma` in orchestra `Barbu Lautaru` a Filarmonicii de Stat `George Enescu`. In toata acea perioada le-a avut colege de scena pe Maria Lataretu, Maria Tanase, Ioana Radu, Mia Braia, Ion Luican, Angela Moldovan, Lucretia Ciobanu, Rodica Bujor, Ion Cristoreanu, Stefan Lazarescu, Emil Gavris, Alexandru Grozuta si multi altii.
In spectacolele sustinute pe scena Ateneului Roman, cu `Barbu Lautaru` s-a nascut ideea dialogului muzical cu Irina Loghin. Despre Irina Loghin, nea Beni vorbeste cu simpatie : `Irina vine din aceeasi zona folclorica a Carpatilor de Curbura, ca si mine`.
La inceput glasul ei se confunda cu al meu si de aceea toate dialogurile muzicale pe care le-am facut au fost cantece culese de mine, in afara de `Azi e nor, maine-i senin`. Cantece ca `Cine bate seara la fereastra mea`, `Da-mi, mandruto, gura ta`, `Plec, mandruto militar`, `Pe drumul carutelor` sunt doar cateva din cele pe care le-am interpretat cu Irina. De altfel, noi suntem primii care am abordat genul dialogat in folclorul romanesc`.
Nea Beni vorbeste fara ocolisuri si despre experientele avute in timpul regimului comunist cand era chemat sa cante si sa incante urechilor presedintilor vremii. A cantat in fata lui Hrusciov, a lui Brejnev, a lui Klaus al Austriei, Gheorghiu Dej, Nicolae Ceausescu, si multi altii.
Turneu în Coreea de Nord
De asemenea a fost invitat sa cante si in Coreea comunista la aniversarea a 80 de ani pe care ii implinea presedintele Kim Ir Sen. Spectacolul s-a tinut in sala celebrului teatru `Man Su De` din Phenian in cadrul caruia a cantat si in limba coreeana un cantec dedicat mamei lui Kim Ir Sen precum si alte cantece din folclorul nostru. Succesul a fost atat de mare incat maestrul avea si 3-4 aparitii in emisiunile televiziunii coreene.
Cantecul care l-a impresionat pe Ceausescu , `Radu Mamii`, a fost nevoit sa-l cante de nenumarate ori la receptiile oferite de fostul dictator.
`Pentru cei care nu stiu, `Radu mamii` are foarte multe strofe, pe care Ceausescu le stia. Varianta cunoscuta de marele public este cu mult mai scurta`.
De cate ori era invitat la vreo receptie era sfatuit sa pregateasca un repertoriu amplu in care sa cuprinda atat cantece mai vechi, cat si mai noi.
Cum e si normal timpul a trecut dar nea Beni a ramas acelasi om plin de viata si voie buna si un chef nebun de a canta.
Anul 1999 ii deschide lui Benone Sinulescu un alt taram, inca neexploatat – cel al muzicii dance cu influente folclorice. Incepe cea mai interesanta colaborare muzicala din cariera sa avandu-i ca parteneri de scena pe baietii de la `Ro-Mania` (cel mai bine vandut grup etno-dance din Romania in acei ani).
Cu melodia `Radu mamii` si `Crasmarita din Buzau`, nea Beni incepe o noua `escaladare` a calitatilor sale profesionale prin aparitii radio-TV si in concerte alaturi de o trupa de tineri ce doreau cu ardoare sa aduca muzica populara romaneasca si, implicit, hora in discoteci.
La scurt timp dupa aceea urmeaza pentru Benone Sinulescu o schimbare de imagine ce avea sa fie foarte bine primita de public si, mai ales, de publicul tanar. O imagine mai sportiva ce se plia perfect pe atitudinea sa plina de expansiune si optimism.
Succesele alaturi de Ro-Mania au continuat, prin editarea altor cantece preluate din repertoriul lui nea Beni : `Radu mamii`, `Dulce-i vinul`, `Lasa-ma sa beau`, `Haideti sa cantam`, `Cocosel de la Buzau`, `Hai sa ciocnim, paharul plin` si multe altele.
Pe langa aceste aparitii discografice alaturi de `Ro-Mania`, Benone Sinulescu mai colaboreaza, in timp, si cu : K1 (`Dorule`, `Bordeiasul`), Etno, Ho-ra, Double D, Di Steffano, BabyKat (piesa `All Star` din 2002, `Unul pentru toti, unul de Craciun`).
Atins, in mod ireversibil, de microbul `etno-dance`, Benone Sinulescu scoate pe piata, in anul 2002, cu sprijinul Cat Music/Media Services si al celor de la United Media Group, albumul `Roata Vietii`.
La lansarea ce a avut loc in vara anului 2002 au tinut sa fie alaturi de nea Beni toti cei care il cunosc si ii iubesc muzica, colaboratori, oameni de radio si televiziune, ziaristi. Concertul de lansare a fost transmis, in direct, de postul TVR International fiind urmarit, simultan atat de comunitatea romaneasca din Europa, cat si de cea aflata peste Ocean.
Pentru acest material discografic, artistul primeste la sfarsitul anului 2002 `Discul de Au` pentru vanzari exceptionale.
Un alt premiu a fost cel obtinut tot in anul 2002 in cadrul Galelor RBA (`Premiul pentru intreaga activitate`). Benone Sinulescu se mai poate mandri cu o realizare, si anume ca este primul cantaret de muzica populara al carui videoclip este difuzat pe postul MTV.
In anul 2003 obtine premiul Ministerului Culturii pentru intrega activitate. In acelasi an este decorat de catre Presedintia Romaniei.
In luna noiembrie a lui 2003, artistul lanseaza un al doilea album `etno-dance` intitulat `Bennymania`.Evenimentul a avut parte de o foarte buna mediatizare, inregistrat si retransmis in toata lumea de postul TVR International. Au cantat cu acea ocazie prietenii maestrului, trupe ca: Ro-Mania, Etno, Ho-ra si K1.
