Deocamdată, mormântul anonim care ar putea fi cel al lui Petar Blagojevic, un ţăran care a murit în 1725, nu oferă spectacol comparabil cu cel al Castelului Bran, care atrage vizitatori din întreaga lume. Însă acest mic inconvenient nu îi împiedică pe sătenii din Kisiljevo să îşi facă planuri.
“Avem ceea ce nu are niciun sat din lume. Îl avem pe vampirul din Kisiljevo”, susţine folcloristul Mirko Bogicic, care speră să pună la punct un parc tematic cu costume şi case de epocă.
Într-o regiune în care superstiţiile şi poveştile cu vampiri sunt abundente, Bogicic susţine că în cazul Kisiljevo diferenţa este că povestea cu vampirul local a fost documentată de Frombald, un reprezentant al monarhiei habsburgice. Potrivit unei poveşti publicate într-un ziar vienez de epocă, sătenii înspăimântaţi din Kisiljevo au cerut efectuarea unei anchete care a dus la deshumarea lui Petar Blagojevic. “Au găsit corpul intact dar cu barba şi unghiile crescute. Au pregătit rapid un ţăruş de lemn cu care l-au înjunghiat”, spune Bogicic care deţine o fotocopie a ziarului respectiv.
După aproape trei secole, satul Kisiljevo, amplasat în apropiere de staţiunea Srebrno Jezero şi oraşul de pe malul Dunării, Veliko Gradiste, vrea să profite de această legendă locală. Sătenii speră că legenda îi va atrage pe turiştii care fac croaziere pe Dunăre şi care se opresc în Veliko Gradiste.
