Situat într-o regiune germană renumită pentru frugalitatea sa, Tübingen este cunoscut pentru reputația sa extrem de ecologică, în care veganismul și respectul față de mediu sunt o regulă de bază, notează BBC.
În sud-vestul Germaniei, între Alpii Suabiei și parcul natural Schönbuch, foarte împădurit, se află Tübingen, un oraș universitar care ar face de rușine majoritatea locațiilor Disney.
Orașul este construit în jurul centrului vechi aproape perfect conservat, cu aleile sale pietruite, casele vechi cu lemn și canalele ondulate. (În timp ce centrele istorice ale majorității orașelor germane au fost distruse în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, doar o singură bombă a căzut asupra orașului Tübingen). Râul Neckar curge prin centrul orașului, formând o mică insulă – Neckarinsel – care este acoperită de flori primăvara.
Tübingen se află în Suabia, o regiune germană renumită pentru frugalitatea sa – și care este, de asemenea, unul dintre cele mai însorite locuri ale națiunii, ceea ce o face considerabil mai veselă decât alte părți ale țării cu vreme mai mohorâtă și mai ploioasă. În mod semnificativ, fiind un oraș academic, este un oraș mic, dar dinamic. „Pentru mărimea orașului, mi se pare incredibil de internațional”, a declarat Nele Neideck, care conduce o comunitate de expatriați.
Am venit pentru prima dată la Tübingen în urmă cu opt ani pentru a vizita un prieten și, la prima impresie, orașul părea un basm, cu peisajul său idilic și atmosfera tinerească; din cei 90.000 de locuitori, peste 27.000 sunt studenți la Universitatea din Tübingen. Ne-am bălăcit prin râuri izvorâtoare, ne-am înfruptat din specialitățile șvăbești și am călătorit în autobuze pline de studenți, unde se țineau petreceri. Când mi-am luat la revedere de la acest oraș excentric, nu mi-am imaginat niciodată că, ani mai târziu, mă voi întoarce pentru a mă stabili aici. Dar asta face Tübingen: te atrage și, înainte să-ți dai seama, ușurința de a trăi într-un loc atât de mic și de vibrant te face să nu mai vrei să pleci niciodată.
Dar asta nu este tot ceea ce caracterizează Tübingen: este, de asemenea, inovator, ecologic și permite existența unor stiluri de viață alternative.
Pentru a pune singularitatea orașului în context, Tübingen a fost unul dintre centrele protestelor studențești germane din 1968, care au avut loc în toată Germania de Vest, respingând tradiționalismul și autoritatea, ceea ce a influențat sensibilitatea de stânga și ecologică a orașului.
„În Tübingen, există inițiative de locuințe autoguvernate, unde gătitul și cumpărăturile sunt organizate în mod colectiv și sunt în mare parte vegane”, a explicat Jenny Bröder, care locuiește în Tübingen de 12 ani și lucrează la universitate. „Oamenii care conduc și locuiesc în aceste locuințe sunt adesea activi din punct de vedere politic, sunt interesați de subiecte sociale și ecologice și contribuie la scena culturală prin organizarea de concerte, conferințe, festivaluri și petreceri. Mâncarea oferită la aceste evenimente este, de obicei, și vegană. De fapt, o mulțime de oameni pe care i-am întâlnit de când m-am mutat aici sunt vegetarieni sau vegani și este foarte obișnuit să întrebi dacă cineva mănâncă carne. Tübingen este chiar un participant oficial la Veganuary, provocarea anuală care încurajează oamenii să devină vegani pentru luna ianuarie.
„Oferta noastră vegetariană a zilei se epuizează mult mai repede decât cea cu carne”, a declarat Alok Damodaran, care conduce un camion de mâncare indiană din sudul orașului. Acest lucru este semnificativ într-o țară care este cunoscută pentru cârnații săi.
Politicieniifac parte din Consiliul Districtual încă din 1979. Și cum o treime din populație este formată din studenți, orașul găzduiește o comunitate educată și conștientă de problemele de mediu. Acest spirit tânăr și energic este cel care permite ca sustenabilitatea să fie funcțională.
De exemplu, Amelie Dietenberger și Kajetan Krott au început să coacă pâine vegetariană cu banane în timpul pandemiei, făcând mai întâi livrări individuale și apoi transformând acest lucru într-o afacere care aprovizionează mai multe cafenele. „Tübingen îți dă o senzație de ecologism și de fericire și are o mulțime de tineri, ceea ce se potrivește cu proiectul nostru”, a declarat Dietenberger. „Oamenii sunt foarte susținători, deoarece este o inițiativă locală, și apreciază în special faptul că livrăm cu o mașină electrică.”
Sedat Yalcin a deschis Ada Bakery în oraș după ce a venit aici în cadrul unui program Erasmus în urmă cu câțiva ani, iar acum o conduce împreună cu soția sa, Aysenur-Sarcan Yalcin. În timp ce Germania este renumită pentru localurile sale de döner kebab și shorma, în brutăria lui Yalcin, practic toată mâncarea este vegetariană sau vegană. Există böreks delicioase umplute cu spanac, cartofi, vinete, tahini și brânză, alături de simits, o pâine turcească circulară, și salate grămadă. „Suntem sold out (n.r. stoc epuizat) în fiecare seară”, a spus Yalcin. „O brutărie turcească vegetariană funcționează aici datorită tuturor studenților, dar și a oamenilor care sunt de aici, cărora le pasă de mediu.”
De asemenea, Tübingen este în mod constant reproiectată și actualizată pentru a fi tot mai ecologică. Pistele largi și bine integrate pentru biciclete, împreună cu taxele de parcare ridicate, fac ca orașul să fie foarte puțin prietenos cu mașinile. Un ordin adoptat în februarie 2022 a declarat că mașinile nu vor mai avea voie să circule pe strada centrală a orașului, care va fi rezervată autobuzelor și bicicletelor. Studenții pot călători gratuit cu autobuzele în weekend și după ora 19:00 seara, în timp ce călătoria cu autobuzul este gratuită pentru toată lumea în zilele de sâmbătă. Administrația locală intenționează chiar să facă autobuzele gratuite tot timpul.
Tübingen cheltuiește de trei ori mai mult pe cap de locuitor pentru infrastructura pentru biciclete decât Copenhaga, a spus Boris Palmer, primarul orașului.
Taxa pe ambalaje impune o plată suplimentară de 50 de cenți pentru orice ambalaj de unică folosință, de la pahare de cafea, la boluri de înghețată și farfurii de masă. În plus, toate tacâmurile de unică folosință, costă douăzeci de cenți în plus. Chiar și cutiile de pizza și folia din jurul unui falafel la pachet sunt taxate. Indiferent dacă sunt fabricate din materiale durabile sau reciclate, tot ceea ce este de unică folosință va fi mai scump.
Taxa are deja un început încurajator: primele câteva săptămâni au dus la o scădere cu până la 15% a cantității de deșeuri în tomberoanele de gunoi ale orașului. Această cifră este menită să crească, pe măsură ce tot mai mulți oameni își vor lua obiceiul de a-și aduce propriile tacâmuri, iar restaurantele vor începe să ofere farfurii reutilizabile.
Atât locuitorii, cât și întreprinderile din Tübingen au acceptat această provocare. „Am încetat să mai am în stoc farfurii de unică folosință”, a declarat Naresh Taneja, care deține restaurantul indian vegan Maharaja din Tübingen de 30 de ani. „Ne încurajam deja clienții să își aducă propriile cutii la prânz, iar acum această taxă ne-a ajutat și mai mult.”
Yalcin a adăugat că administrația locală a oferit asistență pentru a face față taxei pe ambalaje și i-a ajutat să cumpere mașini de spălat vase și tacâmuri reutilizabile.
McDonald’s a dat în judecată orașul
Hotărârea nu a fost însă bine primită de singurul McDonald’s din Tübingen, care a dat în judecată orașul din cauza taxei. Cu peste 1 500 de restaurante în întreaga țară, McDonald’s susține că este greu să personalizeze soluțiile și pledează pentru un cadru uniform, spre deosebire de regulile care diferă de la un oraș la altul. „Suntem de acord că cel mai bun ambalaj este cel care nu este produs în primul rând. Dar căile locale speciale ale orașelor sau comunităților individuale stau în calea unui concept de succes și implementabil la nivel național”, a declarat un purtător de cuvânt.
Cu toate acestea, nu este prima dată când McDonald’s a încercat să blocheze o astfel de măsură; taxa pe ambalaj a fost propusă în orașul german Kassel în anii 1990, dar un proces intentat de McDonald’s a anulat încercarea.
Cu toate acestea, Palmer este încrezător că taxa pe ambalaje din Tübingen va prevala atunci când procesul va fi audiat. „Credem că un oraș are dreptul de a pune o astfel de taxă, iar apoi chiar și o mare companie trebuie să accepte acest lucru. Nu pot să cred de ce o companie internațională nu poate trece la ambalaje reutilizabile, dacă fiecare afacere mică poate face acest lucru.”
Urmărește România Liberă pe Twitter, Facebook și Google News!
